Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Închisorile secrete CIA: Europarlamentarii condamnă tăcerea Guvernelor. Polonia face prima arestare

Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European redeschide cazul închisorilor secrete ale CIA şi critică lipsa de cooperare a statelor UE la anchetele deschise în această chestiune. Europarlamentarii denunţă o „lege a tăcerii în rândul Guvernelor” în privinţa centrelor de detenţie şi a zborurilor secrete de pe teritoriul european, informează un comunicat al instituţiei.

28 Martie 2012, 10:50 (actualizat 21 Mai 2012, 17:12) |
Eurodeputaţii vor noi anchete în Europa / FOTO: europarl.europa.eu
Eurodeputaţii vor noi anchete în Europa
Opt presupuşi deţinuţi ai închisorii secrete CIA din nordul Bucureştiului
Planul presupusei închisori din nordul Bucureştiului
SUMAR
 

    Prima arestare în chestiunea închisorilor CIA din Europa de Est a fost realizată în Polonia, în persoana fostului şef al serviciilor secrete

    Dezbaterea pe marginea acestui subiect fierbinte au fost reluate recent în Comisia LIBE a Parlamentului European

    În România, pe marginea acestui subiect nu s-a făcut nici o clarificare, ci doar prezumţii - spune europarlamentarul Ioan Enciu

Concluziile Comisiei LIBE din Parlamentul European au fost formulate în urma audierii de marţi pe tema presupuselor centre de detenţie ale CIA în Europa, cu accent pe situaţia din România, Polonia, Lituania şi Danemarca. Comisia încearcă să clarifice dacă Agenţia Centrală americană de Informaţii (CIA) a deţinut suspecţi de terorism în închisori secrete din Polonia, România şi Lituania în primii ani ai „războiului împotriva terorismului”.

Un nou raport în acest sens este elaborat întrucât, la cinci ani de la raportul anterior, răspunsurile sunt în continuare prea puţine şi au apărut noi acuzaţii. Cazul a fost redeschis în Parlamentul European în urma unei cereri formulate de raportoarea din partea Comisiei LIBE Hélène Flautre şi a co-raportoarei din partea Comisiei de afaceri externe / Subcomisiei pentru drepturile omului (AFET/DROI), Sarah Ludford.

La audierile de marţi, eurodeputatul francez Hélène Flautre a amintit „încălcările grave ale drepturilor omului, răpirile, tortura, detenţiile secrete, cu complicitatea unor state membre”, pe care Parlamentul European a încercat să le clarifice până în 2007. Au apărut noi informaţii despre existenţa unor asemenea centre secrete de detenţie în Europa, a declarat Flautre, cu precizarea că „există multe dovezi pe care ne putem fundamenta munca”. Ea acuză existenţa unei „legi a tăcerii la nivelul Guvernelor” în această chestiune.

Mai mult, responsabilii cu anchetele naţionale din Danemarca, Lituania, Polonia şi România, care au fost invitaţi la audiere, „au explicat în amănunt de ce le este imposibil să participe”, a spus Hélène Flautre.

 

„Nu este vorba despre secrete de stat aici”

Numeroase elemente noi au apărut din 2007, în special în ultimii doi ani”, a afirmat şi Julia Hall, expert în terorism al Amnesty International. Ultimele evoluţii din Lituania, Finlanda, Danemarca, România, Polonia şi Marea Britanie reflectă refuzul Guvernelor de a coopera, sub pretextul că informaţiile sunt clasate ca secrete. „Secretul de stat ar trebui invocat exclusiv pentru a proteja un interes naţional vital, şi nu este cazul aici”, consideră Hall.

În prezent, opinia publică nu face presiuni asupra Guvernelor, aşa că acestora din urmă „nu le pasă”, a declarat la rândul său eurodeputatul olandez Sophie In't Veld. „Ne concentrăm asupra ţărilor, dar eu susţin că este o responsabilitate colectivă”, apreciază ea, menţionând că toate statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să fie vizate de următorul raport.

 

Complicitatea guvernelor

Există o complicitate clară a autorităţilor” europene, afirmă şi europarlamentarul portughez Ana Gomes. În Portugalia, spune aceasta, autorităţile „fie au fost incompetente şi luate în derâdere, fie au colaborat” cu autorităţile americane. A doua variantă „este cea mai probabilă”, consideră europarlamentarul.

Un nou raport pare absolut necesar”, concluzionează eurodeputatul francez Michele Striffler. „Dacă se va stabili că există state membre care au cooperat activ, UE va trebui să ia măsurile necesare”, a adăugat ea.

Cazurile El-Masri şi Al-Nashiri, victime ale extrădărilor extraordinare şi detenţiei secrete practicate de CIA în Europa, care ar implica autorităţile din Polonia, România şi Macedonia, au fost prezentate în acest context de Amrit Singh, un avocat care reprezintă Open Society Justice Initiative.

- Abd al-Rahim al-Nashiri a afirmat că în perioada 2002-2003 a fost deţinut şi torturat într-o închisoare secretă a CIA din Polonia, a cărei existenţă a fost indicată şi de rapoartele realizate de Parlamentul European (mai multe date aici şi aici). Se afirmă astfel că ar exista un „centru de detenţie clandestin” la baza serviciilor secrete de la Stare Kiejkuty, aproape de aeroportul Szymany.

- Khaled el-Masri, cetăţean german de origine libaneză, a fost răpit în ianuarie 2004 şi transportat în Afganistan, într-o închisoare americană. Aici a fost interogat în mod brutal în legătură cu extremiştii care ar fi frecventat moscheea sa din oraşul german Ulm. Conform planurilor de zbor ale avionului CIA cu care a fost transportat alături de alţi suspecţi de terorism, au fost făcute două escale în România, pe aeroporturile din Timişoara şi Bucureşti.

 

Polonia răspunde cu prima arestare, cu toate că „Lupta împotriva terorismului salvează vieţi

Drepturile omului şi libertatea sunt valori importante (...), dar asta înseamnă că trebuie să luăm în considerare cazuri individuale şi să divulgăm detalii ale luptei noastre împotriva terorismului, care salvează vieţi?”, s-a întrebat eurodeputatul polonez Mirosław Piotrowski la întâlnirea de marţi din Comisia LIBE, unde Varşovia nu a trimis reprezentanţi.

Comisia LIBE a oferit guvernului polon oportunitatea de a trimite reprezentanţi la discuţii, însă oferta nu a fost acceptată. A fost prezent însă Adam Bodnar, adjunctul preşedintelui Helsinki Foundation for Human Rights HFHR, potrivit Radio Polonia. Reprezentanţii Fundaţiei consideră că în Polonia a existat o asemenea închisoare secretă.

Un semnal în acest sens a fost dat în mod oficial la Varşovia chiar în timpul lucrărilor de marţi din Comisia LIBE, cu toate că autorităţile poloneze au negat constant orice implicare până acum. Fostul şef al serviciului de informaţii, Zbigniew Siemiatkowski, a fost inculpat în dosarul închisorilor secrete ale CIA din această ţară şi urmează să fie acuzat de lipsire de libertate şi complicitate în aplicarea torturii. Ştirea a fost confirmată chiar de fostul demnitar, care a refuzat să fie audiat de procurori. Parchetul, pe de altă parte, nu a comentat ştirea, invocând secretul de stat. Presa poloneză susţine de asemenea că şi fostul premier socialist Leszek Miller ar putea fi pus sub acuzare.

În acest context, preşedintele Bronislaw Komorowski a declarat că, indiferent cât de stânjenitoare sunt acuzaţiile că Polonia a găzduit pe teritoriul său închisori secrete CIA, „aflarea adevărului” trebuie să fie întotdeauna considerată mai importantă, relatează Radio Polonia. Komorowski şi-a exprimat speranţa că procuratura va fi ghidată de un „simţ de responsabilitate faţă de Polonia”, lucru ce nu trebuie să fie niciodată „în conflict cu aflarea adevărului”, chiar dacă acel adevăr este dureros.

Zbigniew Siemiatkowski a ocupat funcţia de şef al serviciilor secrete polone între 2002 şi 2005, în perioada în care o închisoare CIA ar fi fost operaţională în nord-estul ţării. Leszek Miller, premier în 2002-2003, a sugerat marţi că momentul anunţului anchetei este „convenabil politic” pentru actualul Guvern. Miller a negat întotdeauna că ar fi ştiut despre existenţa presupusei închisori. La rândul său, Jaroslaw Kaczynski, premier după Miller, a declarat că nu a primit niciodată vreo informaţie care să confirme „zvonurile” despre existenţa unei asemenea închisori.

 

România nu clarifică, face doar prezumţii

În România, „numeroase anchete au fost efectuate de parlamentari şi presa independentă. Acestea nu au adus clarificări, ci doar prezumţii”, a spus la rândul său europarlamentarul român Ioan Enciu, membru al Comisiei LIBE.

Nici România nu a trimis reprezentanţi la audierile de marţi. Contactat telefonic de TVRInfo.ro, eurodeputatul PSD a spus că, din punctul său de vedere, nu consideră necesară o prezenţă a vreunei autorităţi din partea Bucureştiului, întrucât subiectul nu ar fi unul serios. „S-au făcut numeroase investigaţii care nu au demonstrat nimic. La audierile de ieri (marţi - n.red.) n-au fost avansate decât supoziţii, fără nici o dovadă palpabilă. Mai mult, o doamnă europarlamentar a avansat chiar ideea declanşării procedurii de infringement în cazul României şi Poloniei pentru încălcarea drepturilor omului. Am luat cuvântul şi am întrebat unde sunt dovezile în cazul acesta”, a declarat Ioan Enciu pentru TVRInfo.ro.

Procedura de infringement poate fi declanşată de Comisia Europeană atunci când constată că un stat membru al Uniunii Europene încalcă legislaţia acesteia şi angajamentele asumate prin Tratatul de Aderare. România a aderat în 2007, la doi ani după ce presupusele operaţiuni CIA pe teritoriul ţării s-ar fi încheiat. Putem fi liniştiţi aşadar: procedura de infringement nu poate fi declanşată retroactiv pentru perioada în care statul român nu era membru UE.

Polonia a aderat la Uniunea Europeană în 2004.

Parlamentul European aşteaptă şi în continuare detalii şi rezultate concrete ale investigaţiilor realizate la nivel naţional pentru a reevalua situaţia.


Presa din Polonia: „Bucureştiul refuză să se ocupe de chestiune

Gazeta Wyborcza titrează că „Lituania şi România au închis problema închisorilor CIA” şi explică: „Procuratura din Lituania a realizat o anchetă în problema închisorilor secrete pentru persoanele suspecte de terorism, dar nu a acuzat pe nimeni. Autorităţile de la Bucureşti au refuzat categoric să se ocupe de această chestiune”, scrie cotidianul polonez. Publicaţia Rzeczpospolita, pe de altă parte, consideră că Polonia este singura ţară care vrea să-şi judece politicienii care au fost de acord cu închisorile secrete CIA.

 

Datele importante ale chestiunii închisorilor CIA

În noiembrie 2005 au apărut în presa internaţională primele informaţii privind existenţa penitenciarelor Central Intelligence Agency - CIA - în Europa de Est. Media americană, susţinută de organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch a vehiculat faptul că pe teritoriul Poloniei şi al României au fost înfiinţate astfel de facilităţi, unde membri ai Al Qaida şi ale altor grupări teroriste sunt ţinuţi ostatici, anchetaţi şi probabil maltrataţi.

În 2007, Parlamentul European a adoptat cu un vot strâns (382 de voturi pentru, 256 împotrivă şi 74 de abţineri) un raport al europarlamentarului italian Claudio Fava, în care erau menţionate peste 1200 de zboruri efectuate de CIA în spaţiul aerian european pentru a transporta deţinuţi suspectaţi de terorism, aminteşte Euranet.eu.

Documentul Fava recomanda ţărilor europene să deţină legi naţionale specifice care să monitorizeze activităţile „serviciilor secrete ale ţărilor terţe pe teritoriile lor naţionale” şi critica Polonia şi România pentru că nu au colaborat cu comisia, ambele state negând relatările presei potrivit cărora ar fi permis existenţa centrelor de detenţie CIA pe teritoriul lor.

Norica Nicolai, preşedintele de atunci al Comisiei speciale din Senatul României de investigare a posibilelor centre de detenţie CIA, declara la acel moment că nemulţumirea europarlamentarilor ar proveni din faptul că nu au primit informaţii legate de pasagerii avionului care ar fi fost utilizat de CIA. Informaţiile „nu au putut fi furnizate parlamentarilor europeni din cauză că Legea privind protecţia datelor personale, dar şi directivele europene interzic publicarea informaţiilor despre pasageri fără acordul acestora”, invoca Nicolai.

La adresa Poloniei, acuzată că a găzduit o închisoare secretă între 2002-2005, au fost formulate şi plângeri de încălcare a drepturilor omului. Atât Aleksander Kwasniewski, preşedintele Poloniei de atunci, cât şi premierul din 2002-2003, Leszek Miller, au negat că ţara lor ar fi găzduit astfel de centre. În 2007, la preluarea funcţiei de premier, Donald Tusk a declanşat o investigaţie condusă de procurorul general polonez în scopul de a elucida problema existenţei închisorilor secrete CIA în Polonia. Prima arestare în acest caz s-a făcut marţi aşadar, după cinci ani, în persoana fostului şef al serviciilor secrete poloneze.

Lituania a confirmat în decembrie 2009 existenţa unui astfel de centru pe teritoriul său. În acest context, „Dezvăluirile privind Lituania au deschis calea către noi legături spre zboruri suspecte neanalizate până acum, în special cu privire laFinlanda şi Portugalia, confirmând amploarea «pânzei de păianjen» a zborurilor secrete descrise de raportul din 2006 al Consiliului Europei”, se menţionează în documentul de lucru al Hélènei Flautre prezentat marţi.

În privinţa Românieiîn septembrie 2011, Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului Thomas Hammarberg spunea că oficialii de la Bucureşti ar fi dat dovadă de foarte puţină voinţă de a afla adevărul şi că dovezile existente impun investigarea acuzaţiilor. El susţine că România a deschis un centru de detenţie clandestin al CIA lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, operaţiunile agenţiei americane continuând apoi mai bine de doi ani.

Un centru de detenţie clandestin al CIA a fost deschis lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, imediat după închiderea facilităţii din Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin un deţinut important a fost transferat direct pe aeroportul Băneasa, la miezul nopţii. Operaţiunile CIA au continuat apoi în România mai bine de doi ani”, scria Hammarberg într-un comentariu publicat în septembrie. (Vezi aici documentul integral.)

 

(w620) Opt presup

 

Relatări de presă au invocat în decembrie 2011 existenţa unui presupus centru de detenţie în nordul Bucureştiului. Aici, CIA i-ar fi găzduit pe cei mai importanţi deţinuţi ai săi, potrivit unei anchete a Associated Press şi a postului public de televiziune german ARD. Închisoarea respectivă s-ar fi aflat în sectorul 1 al Capitalei, nu departe de Gara de Nord, în clădirea Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), de pe strada Mureş, numărul 4, în cartierul Griviţa. ORNISS a negat cu vehemenţă informaţia. Bucureştiul a negat existenţa unui astfel de centru şi orice legătură cu practici ilegale sau care ar încălca drepturile omului.

 

(w620) Planul pre

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 21°C
IASI 25°C 24°C
CLUJ 23°C 22°C
CONSTANTA 20°C 19°C
CRAIOVA 24°C 22°C
BRASOV 21°C 22°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Octombrie 2018, 20:30
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 16-10-2018
Deschidere: 8441.69
Maxim: 8561.71
Mimim: 8441.69
Variatie: 1.41%
TLV
2.31
2.62%
SNG
33.85
0.15%
BRD
13.30
1.52%
SNP
0.39
2.22%
FP
0.94
0.86%
EL
10.60
1.71%
TGN
346.00
0.43%
DIGI
29.40
1.72%
SIF4
0.62
1.29%
SIF2
1.22
0.16%
ARHIVĂ ȘTIRI