Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Începe Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare. Cum, când și de ce se postește

Duminică, începând cu slujba specială ce se săvârșește în seara acestei zile, vecernia iertării, începe postul Sfintelor Paști sau Postul Mare. Postul are o durată de 40 de zile, până după Liturghia Învierii din Duminica Paștilor.

În perioada postului, Sfânta Liturghie nu se mai săvârșește zilnic precum în restul anului, creștinii se spovedesc mai des și solicită sfințirea caselor.

17 Martie 2013, 16:14 (actualizat 17 Martie 2013, 19:54) |
Icoana Învierii Domnului

Duminică seara, în Biserica ortodoxă, se face marea trecere și intrare în postul Sfintelor Paști. Inițial, această vecernie începe ca și sâmbătă seara: preoţii slujesc cu veşminte luminoase şi fac ieşirea din altar cu cădelniţa, în biserică fiind toate luminile aprinse. Cântarea din psalmii lui David anunță sfârșitul zilei și începutul celei noi. Acest moment marchează intrarea în Post.

Vecernia se încheie cu credincioșii care vin să ceară iertare preotului, apoi fiecăruia dintre cei care stau la rând. La rândul său, preotul se închină spre popor și își cere iertare, cei prezenți răspunzând: "Dumnezeu să te ierte, părinte!".

Deci, odată cu apusul zilei de duminică, 17 martie, credincioșii ortodocși intră în postul Sfintelor Paști sau Postul Mare. Reamintim că Biserica Ortodoxă măsoară zilele după stilul bizantin, ora 00:00 fiind la apusul soarelui.

Originile Postului

Postul dinaintea Învierii Domnului este cel mai lung și cel mai aspru dintre cele patru posturi ale Bisericii Ortodoxe. Existența postului nu este de dată recentă, credincioșii putând să găsească referințe încă din Vechiul Testament.

Exemplul cel mai cunoscut este cel al lui Moise, care s-a îndepărtat de popor și a postit timp de patruzeci de zile pentru a putea primi învățătura și Legea lui Dumnezeu pe muntele Sinai.

Dar cel mai bun exemplu, însuși temeiul Postului Mare, este postul lui Hristos din pustie, în timpul celor patruzeci de zile care au urmat Botezului Său. Deși nu avea nevoie să se curățească, prin natura sa divino-umană, Hristos S-a supus de bună voie foamei, setei și ispitei diavolului. Prin această experiență El a instituit astfel postul și a arătat calea prin care oamenii se pot ridica deasupra propriilor slăbiciuni și limitări.

Ce presupune  postul

Învățătura ortodoxă arată că "postul nu trebuie sa fie doar al stomacului ci, așa cum ni se arată astăzi, al omului întreg: și al rațiunii, și al simțurilor, dar și întărit cu iertare și dragoste față de aproapele nostru. Postirea înseamnă deopotrivă înfrânare de la tot ceea ce ne corupe și ne robește, nelăsându-ne să ne comportăm și să gândim ca niște oameni liberi", spunea PS Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor.

"Postul urmăreşte să tămăduiască patima lăcomiei pântecelui pe aceeaşi cale prin care a intrat răul, principiul virtuţii fiind acela de a se opune patimii sale contrare, de a opune, de exemplu, desfrânării castitatea, mâniei blândeţea, mândriei smerenia, etc", afirmă Părinții de la Muntele Athos.

În ceea ce privește postul alimentar, acesta reprezintă înfrânarea totală sau parțială de la hrană, în special cea de proveniență animală.

Rânduiala strictă a Bisericii prevede că doar în zilele de sâmbătă și duminică se poate mânca gătit și cu untdelemn și vin, iar restul săptămânii se consumă doar mâncare uscată. În Sâmbăta din Săptămâna Patimilor se ține post negru, ajunându-se până după Sfânta Liturghie din Duminica Învierii.

Totuși, cei care nu pot să postească atât de aspru, în special bătrânii, copiii și cei bolnavi, pot avea o rânduială mai ușoară, după sfatul părintelui duhovnic. Biserica Ortodoxă predică mai multă rugăciune, smerenie și fapte bune, în acest caz.

De ce se postește

Un aspect foarte important al postului îl reprezintă postirea sufletească. "În concepția creștină, în special ortodoxă, sufletul și trupul nu-și trăiesc viața izolat, ci, în starea normală, sufletul trebuie să spiritualizeze trupul, și trupul să fie mediul de lucrare a spiritului", spunea Părintele Dumitru Stăniloaie.

Astfel, creștinii ortodocși sunt invitați să lase răutatea la o parte, să-i ierte pe cei care le-au greșit, nedpreptățit, bârfit, să înmulțească faptele bune. Altfel, spune PS Sebastian, postul ar putea deveni doar o "simplă dietă alimentară, cură de slăbire ori formalism neroditor".

Părintele Mitrolopilit ÎPS Bartolomeu Anania scria: "Postul nu este un scop în sine, ci mijlocul prin care sufletul leapădă de pe el zdrentele păcatelor și se primenește, încetul cu încetul, prin pocăință, mărturisire și faptă bună. Postul cuprinde în el nu numai renunțare, dar și o bucurie a renunțării, ca o pregustare a bucuriei finale".

În această perioadă, creștinii se spovedesc în prezența celui care a primit misiunea de la Mântuitorul Hristos de a lega și dezlega păcatele oamenilor, preotul sau episcopul, urmașii Apostolilor.

Taina Spovedaniei precede taina Sfintei Impărtășanii, prin care se desăvârșește curățirea trupului și a sufletului de patimi și prin care credinciosul devine gata de  întâlnirea cu Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 30°C 32°C
IASI 26°C 28°C
CLUJ 26°C 27°C
CONSTANTA 26°C 27°C
CRAIOVA 29°C 30°C
BRASOV 26°C 25°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Iulie 2019, 02:17
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 17-07-2019
Deschidere: 9126.5
Maxim: 9159.28
Mimim: 9091.01
Variatie: -0.39%
TLV
2.54
0.78%
SNG
33.25
0.3%
FP
1.07
0.46%
SNP
0.41
0.24%
BRD
13.56
0.88%
ALR
2.53
0.4%
OIL
0.27
13.82%
TGN
362.50
1.23%
DIGI
29.90
0%
TEL
21.00
0%
ARHIVĂ ȘTIRI