Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Începe iarna astronomică. Solstiţiul de iarnă din 22 decembrie aduce cea mai lungă noapte din an

Iarna meteorologică soseşte la 1 decembrie, dar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă, notează Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" din Bucureşti pe pagina sa de internet. Solstiţiul de iarnă este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mişcarii reale a Pământului în jurul Soarelui.

22 Decembrie 2015, 09:16 (actualizat 22 Decembrie 2015, 09:48) |
Solstiţiul de iarnă
Solstiţiul de iarnă
Axa Pământului la solstiţiul de iarnă
Stonehenge la solstiţiul de iarnă

În astronomie,  solstiţiile sunt cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului.

(w300) Axa PămâÎn cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este vara cel mai mare, iar iarna, cel mai mic din an. Variaţia acestui unghi în cursul anului se explică prin faptul că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

Solstiţiul de iarnă 2015 are loc marţi 22 decembrie, la ora 06:48.

În acest moment, Soarele se se află în emisfera australă a sferei cereşti, la distanţa unghiulară maximă de 23° 27' sud faţă de ecuator, el efectuând mişcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor'', se precizează pe site-ul Observatorului Astronomic ''Amiral Vasile Urseanu''.

Ziua de 22 decembrie va avea 8 ore si 50 de minute, iar noaptea, 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând din 23 decembrie, şi până în 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

Tradiţii şi obiceiuri pentru marcarea solstiţiului de iarnă

În vechime se credea noaptea solstiţiului este magică şi că are un efect remarcabil asupra oamenilor, sau, o alta interpretare pentru solstiţiul de iarnă, era că în aceasta noapte se deschid cerurile şi străfundurile, iar binele se luptă cu răul. În multe culturi, solstiţiul de iarna era marcat prin obiceiuri barbare, sacrificii umane şi jertfe de animale.

Cea mai veche referinţă scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia. Sărbătoarea ţinea 12 zile şi avea drept scop să-l ajute pe zeul Marduk să îmblânzească monştrii haosului pentru încă un an.

Pentru păgâni, era noaptea în care Marea Zeiţă dădea naştere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, şi pe Mithras, zeul împrumutat din Orient al luminii.

(w620) Stonehenge

Solstiţiului îi sunt dedicate sute de structuri megalitice în toată Europa, în cele două Americi, Asia şi Orientul Mijlociu. În Europa, astfel de construcţii din piatră pentru măsurarea poziţiei Soarelui au fost descoperite la Stonehenge, în Anglia, şi la Newgrange, în Irlanda. Potrivit cercetătorilor, pietrele de la Stonehenge datează cu aproximaţie din 2050 î.Hr. şi se presupune că au fost astfel poziţionate încât lumina Soarelui la apus la data solstiţiului de iarnă să cadă într-un fel anume.

Pe vremea anticilor romani, în aceste zile se marcau Saturnaliile (17-23 decembrie) – sărbători închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care erau reprezentarile rodniciei pământului. Se împarţeau frunze de laur, smochine şi turta dulc, aşa cum încă se mai obişnuieşte şi acum Anul Nou.

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Turca sau Borita care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorâtă simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie ), notează Agerpres.

Evenimentul era marcat de strămoşii noştri prin obiceiul urcării pe munte cu torţe aprinse pentru a întampina răsăritul soarelui. Se spuneau rugăciuni, iar apoi se ţineau petreceri în jurul focului.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SCI-TECH
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 18°C 18°C
IASI 14°C 11°C
CLUJ 14°C 14°C
CONSTANTA 13°C 11°C
CRAIOVA 17°C 19°C
BRASOV 13°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Martie 2019, 06:53
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-03-2019
Deschidere: 8018.97
Maxim: 8081.47
Mimim: 8018.97
Variatie: 0.36%
FP
0.90
1.12%
TLV
2.13
0.71%
SNP
0.37
0%
BRD
12.94
1.38%
SNG
31.30
0.48%
TEL
20.70
0%
SIF5
2.10
0.72%
SNN
9.67
1.56%
TGN
334.00
1.04%
EL
10.28
1.18%
ARHIVĂ ȘTIRI