Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Începe anul 5777, în calendarul iudaic. Roş HaŞana, sărbătoarea Anului Nou evreiesc durează două zile

De Roş HaŞana sunt reamintite responsabilităţile faţă de divinitate şi se face un bilanţ al anului care a trecut. Tradiţional se mănâncă mere şi miere, iar suflatul înt-un corn de berbec numit şofar este un simbol al trezirii poporului, pentru a medita la faptele trecute şi schimbarea celor rele în bine.

03 Octombrie 2016, 10:18 (actualizat 03 Octombrie 2016, 16:20) |
Roş HaŞana, începutul Anului Nou Evreiesc

După tradiție, Roş HaŞana ar fi aniversarea creării celor dintâi oameni, Adam şi Eva. În Torá i se mai spune şi Ziua sunării, la origine - din trâmbițe, iar în zilele noastre asociată adesea cu cornul şofarului.

Conform Calendarului Ebraic, Anul Nou începe în data de 1 Tişri cu Roş HaŞana, iar primele 10 zile sunt Zile ale Penitenţei, de intensă trăire religioasă, o perioadă de reevaluare a vieţii, de rugăciune pentru iertarea faptelor rele din trecut şi de determinare a schimbării în bine, în anul care începe.

În a 10-a zi este Yom Kippur, Ziua Păcăinţei - o sărbătoare deosebit de sobră şi austeră, cu post absolut timp de 25 de ore care marchează ziua ispăşirii.

Roş HaŞana este o sărbătoare optimistă. Se mănâncă mere şi miere, ca simbol al dorinţelor pentru un an nou bun şi dulce, iar sunetele produse de suflatul în şofar sunt destinate să "trezească" simbolic poporul evreu pentru a reflect la ceea ce s-a făcut, pentru a schimba cele rele şi pentru a deveni mai buni; şofarul prevesteşte Ziua Judecăţii.

Saluturi ale evreilor în această perioadă sunt „Shaná Tová” (Un an bun) sau „Shana Tová u-Metuká” (Un an bun şi dulce), dar şi "Ktivá ve-Hatimá Tová" (Să ai un an bun!).

Anul Nou Evreiesc marchează crearea lumii, socotită a fi fost în 7 octombrie 3761 î.Ch., când Dumnezeu a încheiat Legământ cu Omenirea, prin Sem strămoşul semiţilor, înaintea Potopului lui Noe

Calendarul ebraic şi este luni-solar, adică pune de acord anotimpurile cu fazele Lunii, în timp ce calendarul creştin este solar, corelînd anotimpurile cu mişcarea Soarelui, iar calendarul musulman este selenar, adică bazat pe fazele Lunii.

În Calendarul Ebraic, cu toate că determinarea zilelor calendaristice are ca punct de plecare mişcarea Pământului în jurul Soarelui, lunile calendarului sunt calculate după mişcarea Lunii.

O zi a Calendarului Evreiesc începe odată cu apariţia stelelor pe cer şi se încheie în seara următoare, odată cu apariţia stelelor pe cer.

Fiecare lună începe când apare Luna nouă pe cer, la o periodicitate de aproximativ 29 de zile şi 12 ore. În ciclul metonian de 19 ani lunisolari, 7 din ei conţin 13 luni (al 3-lea an, al 6-lea an, al 8-lea an, al 11-lea an, al 14-lea an, al 17-lea an şi al 19-lea an), iar restul de 12 ani au câte 12 luni.

Calendarul Ebraic are o întârziere de 1 zi la fiecare 219 ani.

Zilele săptămânii sunt desemnate de numere, doar cea de-a şaptea zi, sabatul  care începe la apusul zilei de vineri şi se încheie la apusul zilei de sâmbătă, poartă diverse nume.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 25°C 25°C
IASI 23°C 22°C
CLUJ 23°C 24°C
CONSTANTA 18°C 19°C
CRAIOVA 26°C 26°C
BRASOV 22°C 23°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Octombrie 2019, 17:32
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-10-2019
Deschidere: 9558.18
Maxim: 9592.98
Mimim: 9554.2
Variatie: 0.08%
SNG
38.00
1.06%
TLV
2.38
0%
FP
1.20
0.42%
M
33.50
0%
EL
11.10
0.45%
SNP
0.42
0.24%
SNN
13.54
1.34%
SIF1
2.43
0%
SIF3
0.30
0.34%
WINE
21.50
0.47%
ARHIVĂ ȘTIRI