În Oltenia, există cinci titluri de „Tezaur uman viu” acordate meșterilor populari și călușarilor care duc mai departe tradițiile și obiceiurile

Lemnul, lutul sau piatra sunt doar câteva dintre elementele banale, atât de pământești, care devin, datorită oamenilor, purtatoare de tradiție. E important să îi cunoaștem pe câțiva dintre ei să înțelegem cum se acordă această distincție de tezaur uman viu.

În România, această distincţie este oferită de Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial – Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Acest titlu face parte dintr-un program internaţional care se desfăşoară în state ca: Japonia, Franţa, Republica Cehă, Ungaria

În calitate de stat membru al Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, ţara noastră şi-a asumat elaborarea şi punerea în aplicare a Programului „Tezaure Umane Vii”.

Regulamentul de acordare al titlului de Tezaur Uman Viu a fost adoptat în anul 2009 şi a suferit modificări în anul 2018.

În Oltenia, există cinci titluri de „Tezaur uman viu”:

2010:  Nicolae Veleanu – vătaf de căluşari – Giurgiţa (judeţul Dolj);

2014:  Dumitru Liceanu – cojocar, comuna Vădastra (judeţul Olt);

2015:  Petre Feraru – vătaf de căluş, comuna Oporelu (judeţul Olt);

2018:  Constantin Niţu – meşter popular în domeniul ţesăturilor şi cusăturilor, comuna Conrăţelu (judeţul Olt);