Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

În 26 şi 27 octombrie, sărbătorirea Sfinţilor Dimitrie şi Sâmedru - patronul iernii pastorale

În 26 octombrie, românii sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, numit Sâmedru în tradiţia populară, iar în 27 octombrie, pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou – Basarabov, patronul oraşului Bucureşti. În cele două zile, peste 300 de mii de români îşi sărbătoresc onomastica.

26 Octombrie 2017, 08:01 (actualizat 26 Octombrie 2017, 19:50) |
Pelerinaj pe Dealul Mitropoliei
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Mii de oameni din toată ţara au venit în pelerinaj pe dealul Patriarhiei, pentru a se închina la sfintele moaşte, dar si pentru a participa la procesiunea Calea Sfinților. Vineri, pe 27 octombrie,  la Patriarhie sunt slujbe speciale, la care participă și patriarhul Kiril.

Printre cei care poartă numele de Dimitrie/Dumitru în calendarul ortodox, doi se bucură de o evlavie aparte şi sunt sărbătoriţi unul după altul: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir şi Cuviosul Dimitrie Basarabov, zis şi "cel nou", care prin faptele lor au dobândit sfinţenia şi sunt inspiratori şi modele de urmat pentru credincioşi.

Joi, 26 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Mitropolitul Gavriil de Nea Ionia şi Filadelfia va oficia Sfânta Liturghie, împreună cu alți ierarhi din ţară şi străinătate, preoţi şi diaconi.

Vineri, 27 octombrie, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, de la ora 9.30, Patriarhul Daniel şi Mitropolitul Gavriil vor oficia Sfânta Liturghie solemnă, împreună cu un sobor de ierarhi români şi greci, preoţi şi diaconi.

Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor şi ale Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena vor rămâne spre cinstire în baldachinul de pe Colina Patriarhiei până la închinarea ultimului pelerin.

 

(w460) Pelerinaj

În 26 şi 27 octombrie îşi vor sărbători onomastica peste 300 de mii de persoane, dintre care majoritatea sunt bărbaţi şi poartă numele de Dumitru, Mitică, Dimitrie sau Dumitrache, iar femeile care se sărbătoresc se numesc Dumitra sau Dumitriţa, Mitra, Dumitrica, Demetra sau Dumitrana.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorătorul de Mir

Mucenicul Dimitrie a trăit la sfîrşitul secolului III, în vremuri nefaste pentru creştinii care era forţaţi să renunţe la religia lor, dar părinţii lui, cu toate riscurile, au ales să îşi crească copilul în această credinţă.

După moartea lor, Dimitrie a fost ales prefect al Thesalonicului, dar pentru că era un înfocat propovăduitor al valorilor spirituale creştine, împăratul Maximilian a dispus arestarea şi întemniţarea lui  şi o mai vie prigoană a creştinilor.

Nestor, un creştin convertit de Dimitrie, a fost pus să lupte în arena cu barbarul Lie, gladiatorul favorit al lui Maximilian, temut de toţi adversarii pentru impresionanta sa statură şi ferocitate.

Creştinul Nestor a primit binecuvântarea înainte de a intra în arena: Du-te şi lupta! Pe Lie îl vei birui, iar pe Hristos îl vei mărturisi, i-ar fi spus Dimitrie.

 

(w460) Chilie

Luptând cu Lie, mărturisirea lui Nestor - Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mă! - a fost urmată de victoria creştinului şi uciderea barbarului, spre disperarea împăratului care a ordonat imediat uciderea lui şi a lui Dimitrie. În timp ce se ruga în temniţă, la 9 aprilie 304, tânărul Dimitrie a fost ucis, dar în jurul moaştelor sale au continuat miracolele.

În 26 octombrie 413, după mai mult de o sută de ani de la martiriul mucenicului Dimitrie, prefectul Leonţiu al Illiricului a dorit să ridice în cinstea lui pe locul micului lacaş de cult zidit deasupra mormântului o biserică mai mare.

Moaştele lui Dimitrie au fost găsite întregi, iar din ele a izvorât mir care a umplut toată cetatea de mireasmă. Leontie a ridicat în acel loc o biserică în care a fost pusă racla cu osemintele sfântului, pentru a fi cinstite de credincioşi.

Moaştele Sfântului se află în Biserica Sf. Dimitrie din Salonic, ridicata pe locul unde a fost martirizat bravul oştean greco-roman şi creştin

Tradiţii populare de Sâmedru - patronul iernii pastorale

Împreună cu Sângiorzul, din 23 aprilie, Sâmedru împarte anul pastoral în două anotimpuri simetrice: vara şi iarna.

Tradiţia spune că Dumnezeu le-a încredinţat celor doi sfinţi-fraţi cheile vremii. Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru închide vremea caldă. Popular, anul este aseamănat cu o casă care are două uşi ce dau afară: una stă descuiată o jumătate de an şi este păzită de Sfântul Gheorghe, pe cealaltă o deschide Sfântul Dumitru, de ziua lui.

Toamna, de Sâmedru, este ziua soroacelor, momentul socotelilor pentru învoielile şi afacerile tocmite în primăvară, la Sângiorz. Ciobanii coboară de la munte şi lasă oile în gospodăriile stăpânilor lor, se încasează dobânzi, se achită datorii, se închiriază case şi pământuri, se fac tot felul de astfel de neguţătorii şi toată lumea se pregăteşte pentru iarnă.

Aşa cum s-a înţeles cu Sfântul Gheorghe, Sfântul Dumitru trebuie să desfrunzească pădurea şi să-i adune pe toţi gospodarii de la muncile câmpului la ziua recoltei ca să se bucure de roadele acumulate.

Bucuria recoltei este marcată prin Focul de Sâmedru, obicei păgân cu multe variante locale.

Se focuri rituale fie într-o poiană de la marginea satului, unde se adună lumea în jurul unui rug imens, la răscruce de drumuri importante sau se dau la vale roţi cu foc.

Răsună chemările Hai la Focul lui Sâmedru / Că mănâncă lupii iedul ! şi după ce focul se stinge fiecare ia acasă câte un tăciune, căci se crede că dacă sunt aruncaţi în livadă, cărbunii vor face ca pomii să fie sănătoşi şi să rodească şi în primăvara viitoare.

Şi în satele din Oltenia şi din Muntenia se aprind focuri rituale, iar femeile dăruiesc copiilor covrigi, mere, nuci sau fructe uscate.

 

(w460) foc

Credinţe şi obiceiuri despre această divinitate agrară precreştină sunt atestate în special în zonele crescătorilor de animale. Sâmedru concentra acte rituale de fertilitate, purificare, de divinaţie, practici de îmbunare a sufletelor morţilor, care părăseau la această dată mormintele, de tundere rituală a coamei cailor şi era data când se făceau pronosticuri pentru iarnă ce urmă să înceapă.

Tradiţional, ciobanii aruncă în mijlocul oilor o sarică sau un cojoc ca să afle cum va fi vremea: rea, dacă pe cojoc se aşază o oaie neagră şi bună, dacă oaia este albă.

Este sărbătoare mare la români şi mai ales în Bucureşti, unde, în ziua următoare se prăznuieşte Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor.

Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou –Basarabov

A trăit în secolul XIII, în timpul "imperiului" de la Târnovo întemeiat de fraţii Petru şi Asan, şi deşi viaţa lui a fost aparent simplă şi fără fapte măreţe, Dimitrie Basarabov ascunde o mare desăvîrşire interioară.

Dimitrie s-a născut în satul Basarabov din părinţii săraci care nu l-au putut da la învăţătură şi ani în şir a păscut vitele şi oile ţăranilor. Tradiţia spune că pe când îşi păştea turma pe malul răului Lom, Dimitrie a călcat din nebăgare de seama un cuib de pasăre cu pui şi s-a simţit atât de vinovat încât şi-a pedepsit piciorul care greşise, mergând desculţ 3 ani, fie iarnă, fie vara.

Milostenia a rămas în sufletul lui şi a intrat monah la un schit cu chilii adăpostite în peşteri săpate pe malul râului, unde a petrecut ani în şir în post aspru şi rugăciune, izolat cu totul de lume şi de ceilalţi monahi.

Smerenia rugăciuninilor şi intensitatea credinţei sale l-au mântuit şi după moarte. Peştera în care se află trupul său a fost inundată de apele Lomului, iar rămăşiţele lui luate de torenţi au fost descoperite mai târziu. Tradiţia spune că moaştele Sfântului Dimitrie au fost puse într-o biserică nou ridicată de un domn al Ţării Româneşti în Basarabov, pentru a fi cinstite de credincioşii care se îndreptau mereu spre satul în care văzuse lumina zilei.

În timpul Războiului ruso-turc, dintre 1769 şi 1774, pentru ca moaştele să nu fie profanate de ostaşii musulmani, generalul rus Petru Saltacov a poruncit că ele să fie duse în Rusia. Odată ce cortegiul cu racla a ajuns în Bucureşti, negustorul Hagi Dimitrie şi mitropolitul Grigorie al II-lea al Ţării Româneşti l-au rugat pe generalul rus să lase poporului român şi Mitropoliei ţării moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou, ca o mângâiere pentru pagubele şi suferinţele îndurate de români în timpul acelui război.

În iulie 1774, moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aşezate cu mare cinste în Biserica Patriarhală a Mitropoliei din Bucureşti şi în felul acesta, Sfântul Dimitrie cel Nou sau Basarabov a devenit ocrotitorul Bucureştiului şi al întregii Ţări Româneşti. Mâna dreapta a Sfântului a fost trimisă, totuşi, la Kiev, unde se crede că se păstrează şi astăzi.

An de an în ziua de 27 octombrie,  zeci de mii de credincioşi vin în pelerinaj la sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou şi sunt prezenţi la slujba pomenirii sale.

 

sursa

crestinOrtodox.ro

Articole pe aceeaşi temă
 
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 9°C 10°C
IASI 5°C 6°C
CLUJ 4°C 9°C
CONSTANTA 9°C 8°C
CRAIOVA 12°C 13°C
BRASOV 4°C 9°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 21 Noiembrie 2017, 17:59
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-11-2017
Deschidere: 7813.85
Maxim: 7835.5
Mimim: 7803.26
Variatie: 0.11%
SIF2
1.36
5.87%
TLV
2.18
0.23%
SIF5
2.17
4%
BRD
13.18
0.15%
EL
12.00
0%
SIF3
0.25
1.42%
FP
0.84
0.12%
SNG
32.15
0.47%
SIF4
0.97
4.02%
TGN
391.00
0%
ARHIVĂ ȘTIRI