Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES

În 24 februarie, "Dragobetele sărută fetele"

Este sărbătoarea dragostei la români, ziua în care primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, când fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul.

23 Februarie 2015, 09:11 (actualizat 24 Februarie 2015, 16:18) | documentar de Liliana Teică |
Dragobetele, la români
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Mare sărbătoare în lumea satului românesc, până la jumătatea secolului XX, Dragobete era sărbătorit în preajma zilelor Babei Dochia şi a echinocţiului de primăvară, în data de 24 sau 28 februarie, la 1 martie sau la 25 martie, din cauza confuziei provocate de cele două calendare, iulian şi gregorian. Era o zi a îndrăgostiţilor, în care băieţii şi fetele se întâlneau şi îşi promiteau să rămână împreună până la primăvara următoare, se făceau petreceri şi de-acum porneau de multe ori viitoarele căsnicii.

Obiceiurile sau ritualurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii, au fost în mare parte uitate sau se păstrează astăzi doar în amintirea bătrânilor. Steaua Dragobetelui pare să fi apus, iar locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, importat din lumea occidentală şi sărbătorit conştiincios pe 14 februarie.

Totuşi, ca şi altădată, astăzi sunt sărbătoriţi cei care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.

Sărbătoarea are origini vechi

Unii etnologi o consideră de origine slavă şi spun că ar proveni de la sărbătoarea religioasă din 23 februarie, Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, care în slavă se numeşte Glavo-Obretenia, şi a fost preluată în unele zone din Muntenia în perioada Evului Mediu sub diverse nume din care a derivat şi numele Dragobete.

Se crede că şi dacii au avut o divinitate a iubirii, ca şi Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, sau Eros, din mitologia greacă, iar Dragobete ar fi numele sub care s-a păstrat în memoria populară acest zeu dacic al dragostei. El oficia şi în cer, la începutul primăverii făcea nunta tuturor păsărilor şi animalelor şi a fost numit popular şi Logodnicul Păsărilor. Sărbătoarea simbolică a logodirii păsărilor cerului s-a extins, tot simbolic, şi la ''însurăţirea'' fetelor şi la ''înfrăţirea'' băieţilor.

Obiceiuri populare de Dragobete

Legendele populare spun că Dragobetele ar fi fost un flăcău chipeş şi iubăreţ care le făcea pe tinerele fete să-şi piardă minţile şi legenda spune că după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce chiar şi cărările Maicii  Precista, el ar fi fost transformat în buruiana numită Năvalnic.

(w380) Tradiţii

Un alt mit spune că Dragobete, sau Dragomir, ar fi fost chiar fiul Babei Dochia şi îl identifică cu dragostea şi buna dispoziţie. În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: Dragobetele sărută fetele.

Potrivit tradiţiei, Dragobete era ziua când fetele şi băieţii se îmbrăcau de sărbătoare şi porneau pe lunci şi prin păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvară, ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le păstrau lângă icoane până la Sânziene, când le aruncau în apele râurilor. Culesul florilor continuă cu jocul numit zburătorit, când fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute, iar dacă fata se lăsa sărutată de băiatul care îi era drag, ea se considera logodită.

Dacă vremea nu era frumoasă, tinerii se adunau la o casă pentru a face de Dragobete o petrecere cu mâncare şi băutură, fiindcă se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului.

De multe ori, băieţii plecau cântând şi chiuind spre satele vecine, se întâlneau cu fete şi făceau hore, se sărutau şi se îmbrăţişau, era începutul iubiriilor şi al logodnelor care urmau să fie anunţate până la sfârşitul zilei familiilor şi întregului sat. Părinţii puteau să fie mulţumiţi sau nemulţumiţi de ceea ce aflau despre aceste logodne, însă declararea publică a iubirii tinerilor era respectată. Comunitatea era interesată de logodnele care se legau, pentru ca fiecare familie să poată şti la ce nunţi va merge în toamnă.

(w380) PorumbeiÎn tradiţia populară, sărbătorii i se mai spunea şi Cap de primăvară, pentru că marchează începutul unui nou anotimp şi reînsufleţirea naturii, când ursul iese din bârlog, păsările îşi caută perechea şi îşi fac cuiburi, iar omul trebuie să participe şi el la bucuria naturii.

De Dragobete, păsările nemigratoare se adună, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, iar păsările neîmperecheate acum rămân fără pui peste vară.

Pentru a păstra tradiţia vechii sărbători a logodirii zburătoarelor, de Dragobete gospodinele dădeau mâncare bună, boabe de mei, orz, grâu ori secară orătăniilor din curte sau păsărilor cerului şi, ca să nu se tulbure împerecherile, cel puţin de Dragobete, nu se tăiau păsări domestice şi nu se vânau păsări sălbatice.

Cei care ţineau Dragobetele şi respectau toate datinile erau binecuvântaţi în acel an, aveau parte de belşug şi erau feriţi de boli, iar cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an.

Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete

Tinerele necăsătorite strângeau apa din zăpada netopită sau de pe florile de fragi şi o păstrau cu mare grijă pentru că se spunea că e "născută din surâsul zânelor", avea proprietăţi magice şi putea face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase.

Dacă fetele nu se întâlneau de Dragobete cu băieţii, nu aveau parte de iubire tot anul. Bărbaţii nu aveau voie să necăjească femeile şi nici să se certe cu ele, căci altfel îi aşteptau o primăvară cu ghinion şi un an neprielnic.

Atât băieţii, cât şi fetele aveau datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul, iar ca iubirea să rămână vie trebuia ca tinerii să se sărute în această zi.

Nu era voie să plângi în ziua de Dragobete, pentru că se spunea că lacrimile care curg de Dragobete sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.(w380) Ghiocei

În unele zone, fetele obişnuiau să arunce farmece de urâciune împotriva rivalelor în iubire, iar în alte locuri flăcăii îşi atingeau braţele uşor crestate în forma unei cruci şi făceau jurământul de a fi pe viaţă fraţi de sânge.

În unele sate, în ajun, tinerele curioase să îşi afle ursitul îşi puneau busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

În unele zone se scoteau din pământ rădăcini de spânz, căci se credea că doar cele scoase în ziua de Dragobete ar fi fost bune drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul şi treburile grele ale gospodăriei nu erau permise, în schimb curăţenia făcută în această zi era considerată că aducătoare de spor şi prospeţime.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CULTURĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 4°C 2°C
IASI 2°C 0°C
CLUJ 2°C 2°C
CONSTANTA 6°C 4°C
CRAIOVA 4°C 2°C
BRASOV 2°C 1°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 19 Ianuarie 2018, 17:35
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-01-2018
Deschidere: 8374.67
Maxim: 8380.97
Mimim: 8347.28
Variatie: -0.28%
BRD
13.70
0.15%
SNG
35.00
0.29%
EL
11.82
0%
TLV
2.31
0.43%
FP
0.92
0%
TEL
25.85
3.8%
SNP
0.32
1.57%
SFG
42.10
0.94%
TGN
423.50
0%
COTE
108.40
2.23%
ARHIVĂ ȘTIRI