„Imunitatea nu va fi posibilă decât pentru cei care cooperează”. Guvernul britanic renunţă la o „amnistie generalizată” în legătură cu conflictul sângeros din Irlanda de Nord

Guvernul a prezentat în iulie 2021 un proiect controversat ce viza încetarea tuturor urmărilor în justiţie legate de conflictul nord-irlandez, proiect denunţat de toate părţile ca o „amnistie”.

„Am ascultat mulţi oameni în ultimele luni şi am reflectat la ceea ce am auzit”, a afirmat Boris Johnson într-un articol publicat în Belfast Telegraph, înaintea deplasării pe care o va face luni în Irlanda de Nord, în tentativa de a debloca paralizia politică instalată pe fondul crizei legate de dispoziţiile post-Brexit.

„Confruntarea cu trecutul va necesita întotdeauna decizii dificile, dar nu va exista o amnistie generalizată”, a anunţat Boris Johnson. „Imunitatea nu va fi posibilă decât pentru cei care cooperează, iar împotriva celor care nu o fac vor fi declanşate urmăriri penale”, a adăugat el.

Un proiect de lege în acest sens va fi prezentat în această săptămână în parlament.

Înaintea acordului de pace din 1998, 3.500 de oameni şi-au pierdut viaţa în conflictul care i-a opus pe loialişti (protestanţi şi susţinătorii menţinerii provincii sub coroana britanică) şi republicani (catolici şi militanţi pentru reunificarea insulei).

La anunţarea proiectului iniţial, care se referea atât la soldaţii britanici, cât şi la grupările paramilitare, ministrul pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a recunoscut dificultăţile, dar a spus că era „cea mai bună soluţie pentru a ajuta Irlanda de Nord să avanseze pe calea reconcilierii”.

Subiectul s-a aflat în centrul comemorărilor prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la evenimentele din duminica de 30 ianuarie 1972, intrată în istorie ca „Bloody Sunday”, în care 13 manifestanţi catolici au fost ucişi de soldaţi britanici.

După o întâlnire cu familiile victimelor, şeful guvernului irlandez Micheal Martin, primul lider al Republicii Irlanda prezent la ceremonia anuală, s-a pronunţat pentru o desfăşurare completă a procedurilor în instanţă.

În 2019, parchetul nord-irlandez a deschis urmărirea împotriva soldatului F. – desemnat astfel pentru a i se păstra anonimatul – pentru două dintre crimele pe care este suspectat că le-a comis în Bloody Sunday.

Ulterior, în iulie, serviciul de urmăriri penale (PPS) a anunţat abandonarea acţiunii, înaintea ca Înalta Curte din Belfast să anuleze decizia.