Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Ierusalim. Oraş Sfânt şi tărâm al făgăduinţei

Considerat cândva centrul lumii, etern revendicat de iudei, creştini şi musulmani ca oraş sacru al propriei religii, Ierusalimul este loc de pelerinaj la trei dintre cele mai venerate locuri din lume: Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt şi Domul Stâncii. Muzee, locaşuri de cult şi oameni fascinanţi fac din Ierusalim un loc unic şi o destinaţie turistică care stârneşte emoţii şi merită vizitat măcar o dată în viaţă.

27 Martie 2014, 12:55 | Documentar de Liliana Teică |
Tichet de vacanță
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Situat pe un promontoriu de stâncă în Munţii Iudeii, între Marea Mediterană şi Marea Moartă, Ierusalimul, cu o zbuciumată istorie veche de cinci milenii, oraşul fiind distrus de două ori, asediat de 23 de ori, atacat de 52 de ori şi de 44 de ori capturat sau recapturat.

Ierusalimul, numit în lunga sa istorie Oraşul de Aur, Oraşul Sfânt, Ţara lui Israel, Oraşul lui David sau Oraşul Păcii, este şi un oraş al neînţelegerilor, palestinienii revendică partea estică a Ierusalimului, pe care îl doresc capitala viitorului lor stat independent, în timp ce Israelul îl consideră capitala sa unică şi indivizibilă pentru eternitate. Pentru evrei este epicecentrul naţional şi spiritual şi întrupare a tărâmului făgăduinţei, locul unde Avraam a vrut să-l sacrifice pe Isaac, al gloriei lui David şi a Templului lui Solomon. Pentru creştini este oraşul lui Iisus, al ultimelor lui zile pe pământ, al Cinei de Taină, al crucificării şi Învierii. Pentru arabi este al treilea loc sfânt, după Mecca şi Medina, unde Mahomed s-a înălţat la cer.

(w460) Oraşul IeEste un oraş unde secolul I şi secolul XXI stau chiar alături.

Cu locuri sfinte, monumente istorice şi vechi cartiere pitoreşti, Ierusalimul este şi un oraş modern cu peste 800 de mii de rezidenţi, sediu al preşedinţiei, guvernului şi parlamentului statului şi un centru high-tech şi academic important. Partea modernă se întinde spre nord, vest şi sud, în afata zidurilor cetăţii vechi ridicate în secolul al XVI-lea, în timpul domniei sultanului Suleiman Magnificul.

În 1947 ONU a dispus internaţionalizarea Ierusalimului şi acest nou statut a însemnat că Oraşul Sfânt nu era subordonat nici dominaţiei israeliene, nici celei palestiniene, dar în 1949, David Ben Gurion, atunci prim-ministru, a hotărât ca Ierusalimul să devină capitala statului Israel, nerecunoscută însă de comunitatea internaţională.

Limitele Ierusalimului de astăzi au fost stabilite în urma „războiului de șase zile”, pe criterii strategice și nu de urbanism, iar după anexarea de către Israel a părtii de est a Ierusalimului, în anul 1967, s-au construit cartiere noi, la sud Gilo şi Har Homa, la nord și nord-vest Ramot, Ramat-Eșkol şi Ghivat Țarfatit, iar la nord-est Neve Yakov și Pisgat Zeev.

Ierusalimul este un oraş eterogen, cu peste o jumătate de milion de evrei, cea mai mare parte vestul oraşului şi în cartierul evreiesc din Oraşul Vechi, şi aproximativ 220 de mii de arabi care trăiesc şi ei în Oraşul Vechi, sau cetatea veche, care, deşi este tradiţional împărţit în patru zone: iudaică, creştină, armeană şi musulmană, este totuşi majoritar locuită de populaţia arabă musulmană.

În anul 1981, Oraşul Vechi din Ierusalim a fost recunoscut de UNESCO ca patrimoniu universal al omenirii. Există aici peste 2000 de situri arheologice şi 60 de muzee cu artefacte de valoare excepţională.

VIDEO
Tichet de vacanță

Oraşul are şi o foarte bună infrastructură turistică, cu mai mult de 70 de hoteluri, şi este vizitat anual de milioane de turişti care vin să asiste şi la marile evenimente religioase, festivaluri sau manifestări culturale şi artistice de mare amploare.

Este foarte sigur pentru turiştii care îl vizitează, şi dacă nu călătoriţi cu un tur organizat de o agenţie de turism, puteţi să găsiţi chiar şi tururi gratuite însoţite de ghizi locali, căci altfel preţul pe care îl cere un ghid autorizat este destul de piperat.

Nu trebuie să uitaţi însă de Shabbat, ziua de sâmbătă destinată odihnei săptămânale, instituită de religia iudaică. De vineri, de la ora 16, până sâmbătă, la ora 19, nu circulă niciun mijloc de transport în comun şi nu sunt deschise magazinele sau restaurantele şi timpul parcă se opreşte în loc.

Pentru a intra în Ierusalim este nevoie de paşaport valabil, iar turiştii pot rămâne în Israel fără întrerupere doar trei luni, iar cei care doresc să stea mai mult trebuie să obţină o aprobare de la orice oficiu al Ministerului de Interne. La intrarea în Israel, turiştii, dar şi diplomaţii, trebuie să completeze un formular special, iar dacă după părăsirea Israelului vreţi să călătoriţi într-o ţară musulmană, cu excepţia Egiptului sau a Iordaniei, solicitaţi aplicarea vizei pe acest formular, şi nu pe paşaport, altfel riscaţi să vă fie refuzată intrarea de către autorităţile statelor arabe.

Locurile sfinte din Oraşul vechi

Vechi de milenii, locurile sfinte ale Ierusalimului imprimă ritmul vieţii în comunităţile religioase, guvernate de propriile semnificaţii şi de rugăciune, şi surprind sau doar provoacă emoţie şirurilor nesfârşite de turişti care vin din toate colţurile lumii şi vor să vadă totul indiferent de semnificaţia spirituală a vestigiilor istorice.

(w460) Muntele TeÎn centrul oraşului se înalţă Muntele Templului, unul dintre cele mai importante locuri religioase din Vechiul Oraş al Ierusalimului pentru cel puţin cinci religii: iudaism, islam, creştinism şi pentru cultele politesiste ievusit canaanean şi roman.

Pe Muntele Templului, denumit de evrei Har Habait şi de musulmani sanctuarul Haram al Sharif, se află Zidul de Apus, sau Zidul Plângerii, vechi de două milenii, un vestigiu al zidului construit de regele Irod pentru a înconjura curtea Templului iudeu. A devenit loc principal de pelerinaj pentru evrei în timpul ocupaţiei otomane, evreii deplângând distrugerea templului care, mai mult de un mileniu, a fost centrul religios, spiritual şi cultural.

După ce în 1967 Oraşul Vechi a fost ocupat de armata israeliană şi a intrat sub controlul Israelului, autorităţile au dispus dărâmarea cartierului marocan din vecinătate şi, în faţa Zidului, s-a creat o mare esplanadă. Aici se adună credincioşii evrei zilnic pentru rugăciune, cu ocazia sărbătorilor cultului mozaic sau pentru ceremoniile de Bar Mitzvah. Zidul este şi loc de reculegere pentru oaspeţii statului Israel şi punct de atracţie pentru sute de mii de turişti de toate confesiunile.

(w460) Zidul PlâPiaţa din faţa Zidului este împărţită de un gard - în stânga o parte mai mare pentru bărbaţi şi în dreapta una mai mica pentru femei. Accesul la Zid este liber, dar capul trebuie să fie acoperit, iar îmbrăcămintea şi comportamentul trebuie să fie adecvate.

Toţi vor să ajungă aici pentru a spune o rugăciune şi pentru a lăsa un bileţel în crăpăturile zidului. De două ori pe an, toate bileţelele sunt scoase şi arse într-un cimitir evreiesc şi se spune că rugăciunile făcute la zid sunt îndeplinite.

Arabii se referă la zid cu termenul Al Buraq al Sharif şi cred că aici ar fi fost locul unde Mohamed şi-a legat armăsarul sau animalul fantastic înaripat, Buraq, înainte de a se ridica la cer.

În complexul religios de pe Muntele Templului, în apropierea Zidului venerat de evrei, este şi Moscheea Al-Aqsa, cea mai mare moschee din Ierusalim care poate găzdui în interior şi în jurul templului peste 5000 de persoane.

(w460) Domul StâEste un loc sfânt al islamului, construită de omeiazi, pe locul unde se crede că ar fi fost ruinele templului evreiesc distrus de romani. A fost terminată în anul 710, distrusă de mai multe ori de cutremure şi reconstruită de cel puţin cinci ori, ultima dată în 1035.

Lângă Al-Aqsa este sanctuarul Domul Stâncii, cea mai veche construcţie islamică funcţională din lume, construit la sfârşitul secolului VII de califul Abd al-Malik. În direcţia pietrei peste care s-a ridicat domul se stabilise în trecut pentru musulmani prima orientare de rugăciune, înainte de a se trece la orientarea către Mecca.

Nu de puţine ori apar conflicte între credincioşii evrei şi arabi, înfierbântate de lozinca militantismului religios islamist „Moscheea al Aqsa e în primejdie!”, pentru că grupul iudeilor numit "Credincioşii Muntelui Templului", are planuri de a reconstrui Templul din Ierusalim, exact pe locul moscheii.

Printre străduţele aglomerate şi răsucite ale vechiului Ierusalim se strecoară Via Dolorosa, Drumul Durerii sau Drumul Crucii, care duce de la Mănăstirea Ecce Homo până la Biserica Sfântului Mormânt. Este calea, care potrivit tradiţiei creştine, pe care Mântuitorul a fost dus spre răstignire, începând cu judecarea şi terminând cu înmormântarea.

(w220) Deumul Cru

Drumul Crucii este parcurs de pelerini încă de la jumătatea secolului al IV-lea, când împăratul Constantin cel Mare a oferit creştinismului libertatea râvnită. Astăzi, pelerinii şi turiştii parcurg cei 500 de metri pe străduţe înguste printre tarabele comercianţilor şi 14 staţii ale crucii, fiecare comemorând un moment semnificativ.

Fiecare staţie este marcată cu cifre romane pe o placă. Prima staţie este locul unde Pilat l-a comndamnat la moarte pe Mântuitor, a doua marchează momentul în care i s-a dat crucea lui Iisus.

Apoi, drumul formează un arc numit Ecce Homo, "iată omul", unde Pilat l-a arătat pe Iisus mulţimii. A treia staţie este locul unde Iisus a căzut prima dată sub greutatea crucii, a patra este locul întâlnirii între Maria şi fiul ei, la a cincea, unde mâna Lui Iisus este imprimată pe un perete, Simon a fost forţat de către soldaţii romani să îl ajute pe Mântuitor să ducă crucea. La a şasea chipul lui Iisus a fost şters de sudoare, la a şaptea a fost a doua cădere a Mântuitorului, la a opta Iisus le-a consolat pe bocitoare, iar la a noua Iisus a căzut a treia oară.

Ultimele 5 staţii sunt în interiorul Bisericii Sfântului Mormânt, numită şi Biserica Sfintei Învieri. Prima biserică ridicată pe acest loc a fost arsă de persani în anul 614, reconstruită apoi de Modestus, distrusă de califul Al-Hakim Bi-Amr în 1009, reconstruită de cruciaţi în secolul al XII-lea şi apoi de mai multe ori renovată.

(w380) Sfânta Lu

Locul este venerat de creştini ca fiind Golgota, dealul unde a fost crucificat, înmormântat şi unde a înviat Iisus, şi este loc de pelerinaj.

Astăzi, biserica este catedrala Patriarhiei Ortodoxe Grecești a Ierusalimului şi aici se țin slujbe religioase de bisericile ortodoxe răsăritene, bisericile ortodoxe orientale și de cea romano-catolică.

Cu ocazia Paştelui ortodox, credincioşii se bucură de minunea Sfintei Lumini, un eveniment care se petrece în Sâmbăta Mare, considerat de creştini ca fiind cel mai vechi miracol atestat anual. Deşi a fost descrisă în mai multe scrieri începând cu secolul al IV-lea, minunea a început să fie documentată sistematic începând cu 1106, când a fost menţionată în scrierile călugărului rus Daniel.

Locuri biblice din Ierusalimul de Est

Muntele Măslinilor, practic cea mai sudică parte a lanţului deluros al Iudeei centrale, se îndreaptă către Valea Iordanului la est şi către Mediterană la vest. De pe dealul înalt de aproape 800 de metri este o vedere superbă asupra oraşului, se zăresc zidurile Ierusalimului, văile Chedron şi Hinom, Poarta de aur, Muntele Moria, Muntele Templului şi Muntele Sion. Muntele Măslinilor este un alt loc biblic, drumul de la Ierihon la Ierusalim trecea peste acest deal şi pe aici a avut loc intrarea triumfală a Mântuitorului în Oraşul Sfânt.

(w620) Muntele M�

De-a lungul timpului, pe acest munte s-au construit nenumărate locaşuri de cult pentru a marca evenimente din viaţa lui Iisus, aşa cum au fost ele relatate în Sfintele Evanghelii, şi care sunt locul celor mai importante pelerinaje ale creştinătăţii. La baza muntelui este Grădina Ghetsimani, cea mai renumită grădină din Ţară Sfântă, aşezată în partea opusă Muntelui Templului, la est de Pârâul Chedron, Pârâul Cedrilor sau Valea lui Iosafat. De-a lungul timpului, au fost contruite aici o biserică bizantină, una cruciată şi apoi Basilica Agoniei sau Biserica Tuturor Naţiunilor, terminată în 1924 prin finanţarea a 12 state, ridicată pe locul unde se crede că Iisus s-a rugat Tatălui înaintea Răstignirii.

(w460) Biserica TPe versantul estic al Muntelui Măslinilor este Betania, unde o biserică marchează locul casei lui Lazăr, Mariei şi Martei, pe vârful dealului sunt vestigiile restaurate ale Capelei Înălţării, o clădire octogonală, acum moschee,  situată pe locul de unde se crede că Iisus s-a înălţat la cer, care păstrează piatra pe care este imprimată talpa Domnului, deoarece şi Islamul îl recunoaşte pe Iisus ca profet. Şi despre alte două locuri s-a afirmat că reprezintă locul Înălţării Domnului. Împărăteasa Elena a construit o biserică, pe locul unde se găseşte în prezent Biserica Tatăl Nostru pentru a comemora acest eveniment, iar o altă construcţie, mai târzie, este Biserica Rusească a Înălţării Domnului, cu 7 cupole aurite şi icoane foarte frumoase, construită la ordinul ţarului Alexandru al III-lea.

Tot pe Muntele Măslinilor este un vechi cimitir iudaic, unde cei adormiţi aşteaptă învierea şi unde mulţi evrei doresc să fie înmormântaţi. Aici este şi Mormântul Fecioarei Maria, în care se zice că e îngropată Sfânta Fecioară, un loc cinstit şi de musulmani, deoarece se zice că, în călătoria făcută de profetul Mohamed de la Mecca la Ierusalim, a văzut o lumină deasupra mormântului.

Pentru Ierusalismul de Est se poate rezerva o zi întreagă şi se mai pot vizita: o mică grotă naturală, numită Minele lui Solomon, fosta mină în perioada celui de-al Doilea Templu, locul pe unde se zice că regele Zedechia a fugit de babilonieni, Cetatea lui David - unul dintre primele locuri ridicate în Ierusalim - unde se poate vizita cartierul regal şi tunelul lui Iezechia, iar pe Muntele Sion se poate vizita încăperea în care a avut loc Cina Cea de Taină.

(w460) Stâlpul l

În perioada numită al celui de-al Doilea Templu, mormintele erau săpate în piatră, şi zidite apoi, în afara zidurilor oraşului Ierusalim, cele mai de seamă morminte erau în Valea Cedrilor, foarte aproape de zidurile oraşului, altele se aflau la o distanţă de de mai mulţi kilometri. Se pot vizita mormintele regilor descendenţi din Iuda, Mormântul lui Benei Hezir, Mormântul lui Zechariah, Mormântul Regelui David şi Mormintele Regilor. Pe Valea Chedronului este Mormântul lui Absalom, fiul rebel al regelui David, care a trăit cu aproape o mie de ani mai înainte de Iisus, numit şi Stâlpul lui Absalom, un monument funerar înconjurat de alte câteva mii de morminte.

Se spune că Muntele Măslinilor reprezintă legătura spirituală între moarte şi viaţă, lucru arătat de învierea lui Lazăr în Betania şi de Învierea lui Iisus în Ierusalim.

Muzeele Ierusalimului

Într-o pădure de pini, pe un deal liniştit, este Muzeul Holocaustului Yad Vashem. Este cel mai important muzeu dedicat Holocaustului, exterminării în masă a evreilor în timpul celui de-al Dolilea Război Mondial, care prezintă în detaliu soarta evreilor, în cea mai întunecată perioadă a istoriei lor.

(w460) Yad Vashem

Expoziţii cu teme diverse şi mărturii ale supravieţuitorilor arată viaţa evreilor în ghetouri şi lagăre de exterminare, rezistenţa evreiască sau imigraţia clandestină în Palestina.

În Sala Numelor se păstrează numele milioanelor de victime, în Muzeul de Artă sunt lucrări realizate de deţinuţii din lagărele de concentrare sau de supravieţuitori, iar Memorialul Copiilor este dedicat celor 1.5 milioane de copii care şi-au pierdut viaţa în Holocaust.

Muzeul arheologic Rockefeller este unul dintre cele mai mari şi mai impresionante muzee arheologice din Israel, fondat în anii ’30 ai secolului trecut de britanici, cu contribuţia generoasă a milionarului american, pentru a adăposti cea mai mare parte a antichităţilor descoperite în situri arheologice în perioada Mandatului Britanic dintre 1920 şi 1948.

Turnul lui David este Muzeul de Istorie a Ierusalimului care prezintă peste trei milenii de istorie a poporului evreu, Muzeul Centrului Menchem Begin este dedicat eroului eliberării Israelului şi al fondării statului modern, iar Muzeul Psalmilor este unul dintre cele mai originale şi ciudate muzee din lume. Artistul Moshe Tzvi Berger a pictat interpretările majorităţii psalmilor din Vechiul Testament, creând o colecţie de pictură unică în lume pe care nu trebuie să o rataţi.

Delicii cu gust Dumnezeiesc

Isrealienii au o varietate de mâncăruri, adoptate din diferite culturi, dar dacă ajungeţi pe cea mai veche stradă pietonală, Ben Yahuda, nu trebuie să rataţi să mâncaţi aici falafel, chiftele de pastă de pui prăjit servit cu pâine şi salată. Gustoase sunt şi kebab, tocăniţa tradiţională numită tshulnt, burekas - plăcintele umplute cu brânză şi spanac. Peştele Gefilte, un preparat din peste prăjit a cărui reţetă a fost adusă în Israel de evreii est-europeni, este în meniul majorităţii restaurantelor care au ca specialitate peştele. Dar nu uitaţi nici de torturi sau prăjituri care au toate un gust Dumnezeiesc.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN VACANŢĂ
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 14°C
IASI 11°C 12°C
CLUJ 10°C 8°C
CONSTANTA 9°C 12°C
CRAIOVA 13°C 15°C
BRASOV 11°C 10°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 18 Februarie 2019, 17:26
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 18-02-2019
Deschidere: 7657.08
Maxim: 7756.91
Mimim: 7657.08
Variatie: 1.11%
TLV
1.84
0.44%
FP
0.88
0.11%
BRD
11.72
2.6%
SIF5
2.06
0.73%
SNP
0.35
0.43%
SNG
31.90
2.56%
TGN
341.50
3.57%
DIGI
27.75
2.94%
EL
10.80
1.12%
SIF3
0.23
0%
ARHIVĂ ȘTIRI