Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL INTERNAŢIONAL AL LUMINII

Ibn Al-Haytham şi moştenirea sa: tratatul de optică “Kitab al-Manazir”

Acum 1.000 de ani a apărut “Cartea de optică” - “Kitab al-Manazir”, o lucrarea în şapte volume, scrisă de Ibn Al-Haytham (Alhazem), un pionier al gândirii ştiinţifice, care a adus importante contribuţii la înţelegerea opticii şi luminii.

19 Mai 2015, 14:46 | Magda Manea |
Cartea de Optică / FOTO: muslimheritage.com
Cartea de Optică
Ibn al-Haytham
Camera obscură

La propunerea organizaţiilor ştiintifice din toata lumea,  Adunarea Generală a ONU a proclamat anul 2015 drept Anul International al Luminii şi al Tehnologiilor bazate pe Lumină. Acesta este un proiect educaţional interdisciplinar şi de comunicare a ştiinţei cu scopul de conştientizare la nivel mondial a modului în care tehnologiile bazate pe lumină promoveaza dezvoltarea durabilă şi ofera soluţii globale în  domeniul energiei, educaţiei, agriculturii şi sănătăţii.

 

Ibn Al-Haytham (Alhazem)

Despre anii petrecuţi în Basra, locul natal al savantului, se cunoaşte foarte puţin. În autobiografia sa, explică cum, tânăr fiind, a văzut contradicţiile dintre punctele de vedere ale diferitelor mişcări religioase şi a ajuns la concluzia că niciuna nu deţinea adevărul suprem. Se pare că el nu sa dedicat studiului de la o vârstă fragedă, în schimb a fost preocupat de ceea ce se poate numi serviciul public. A fost numit un fel de ministru pentru Basra și regiunea înconjurătoare.

Cu toate acestea, ibn al-Haytham a devenit din ce în ce mai nemulțumit de studiile religiei și a hotărât să se dedice în întregime studiului ştiinţei, pe care a descoperit-o în scrierile lui Aristotel. După luarea acestei decizii, ibn al-Haytham şi-a dedicat întreaga viaţă matematicii, fizicii şi altor ştiinţe.

(w500) Ibn al-Hay

Cum a apărut “Cartea de optică”

Pentru că Nilul inunda anual Egiptul, califul Al-Hakim l-a chemat pe Alhazen şi l-a însărcinat cu realizarea unui proiect de regularizare a fluviului. Cu toate eforturile depuse de Alhazem şi echipa sa, proiectul a eşuat şi a atras după sine furia califului. Omul de ştiinţă a fost nevoit să se prefacă bolnav psihic pentru a se feri de pedeapsa acestuia.

Ibn Al-Haytham a rămas într-un fel de arest la domiciliu o bună perioadă de timp, până în 1021, când moartea califului Al-Hakim l-a scăpat de penitenţă. În această perioadă, Alhazen a scris celebrul tratat de optică, “Cartea de optică” - “Kitab al-Manazir”, iar mai târziu, aflat în Spania, a întreprins diverse cercetări științifice, cărora le-a dedicat alte câteva lucrări. Din cele 96 de cărţi pe care le-a scris se pare că numai 55 ar fi supravieţuit.

Traducerea în latină a scrierilor sale au influenţat reprezentanţi de seamă ai Renaşterii Medievale şi Europene, cum ar fi  Roger Bacon, René Desartes sau Christian Huygens, care l-au cunoscut ca "Alhazen". Craterul Alhazen de pe Lună este numit astfel în cinstea lui, Asteroidul 59239Alhazen.

Oamenii de ştiinţă consider că monumentala operă, scrisă în perioada 1011 – 1021, poate sta alături de cartea lui Isaac Newton, “Philosophiae Naturalis Principia Mathematica”, una dintre cărțile cu cel mai puternic impact asupra evoluției fizicii, deoarece introduce metoda științifică și inițiază o adevărată revoluție în domeniile opticii și al percepției vizuale.

Tratatul lui Alhazem a fost tradus în latină în jurul anului 1200, iar în 1572 a fost tipărit de Friedrich Risner cu titlul “Opticae thesaurus: Alhazeni Arabis libri septem, nuncprimum editi; Eiusdem liber De Crepusculis et nubium ascensionibus” și s-a bucurat de o bină reputație în perioada Evului Mediu. De aceea, pentru editarea acestui lucrări, Alhazen a fost considerat părintele opticii.

Studiile sale au influențat dezvoltarea ulterioară a opticii - telescopul, microscopul și aparatul fotografic. Marele erudit islamic a tratat şi subiecte ca: lentila (el a descoperit că obiectele private prin lentil biconvex par mai mici), oglinda, reflexia, refracția luminii, descompunerea acesteia în culori, vederea binoculară, viteza finită a luminii, propagarea rectilinie a acesteia, curcubeul şi halo-ul, formarea eclipselor.

Tot el a vorbit pentru prima dată despre camera obscură și a pus bazele dezvoltării microscopului și chiar principiilor optice ale artei renașcentiste. Microscopul și-a găsit ulterior utilizări esențiale în medicină, microbiologie și chimie.

Metodologia lui de anchetă, făcând experimente pentru a verifica teoria, prezintă anumite similitudini cu ceea ce mai târziu a devenit cunoscut ca metoda ştiinţifică modernă. Ideile din cartea sa de optică au influenţat şcoala europeană, inclusiv Renaşterea europeană.

Ibn al-Haytham s-a născut într-o perioadă creativă, cunoscută ca Epoca de Aur a Islamului, care a adus multe inovaţii în lumea ştiinţei, tehnologiei şi medicinei.

(w500) Camera obs

1001 Invenţii şi lumea lui Ibn al-Haytham

UNESCO şi Anul Internaţional al Luminii în parteneriat cu Marea Britanie au organizat evenimentul “1001 invenţii” pentru a lansa o campanie internaţională educaţională spre celebrarea lui Ibn al-Haytham, numită “1001 Invenţii şi lumea lui Ibn al-Haytham”.

Alte iniţiative pentru celebrarea lui Haytham sunt conferinţele şi expoziţiile care vor începe pe 14 septembrie, numite “The Islamic Golden Age of Science for the Knowledge-Based Society”.

Munca lui ibn al-Haytham era cu atât mai remarcabilă cu cât se baza pe dovezi şi evidenţe. El a spus: "Dacă adevarul este finalitatea omului de ştiinţă … atunci el trebuie să devină duşmanul a tot ceea ce citeşte." Asta înseamnă că el trebuie să experimenteze tot ce citeşte, şi nu să creadă orbeşte orice.

Viziuni diferite despre cum imaginea ar putea fi explicată au circulat  timp de secole, în principal printre gânditorii clasici greci. Unii spuneau că razele vin din ochi, în timp ce alţii susţineau că ceva ce intră în ochi era reprezentarea unui obiect. Dar omul de ştiinţă Ibn al-Haytham a criticat aceste teorii despre imagine. El a concluzionat deci că imaginea se formează atunci când o rază de lumină ne intră în ochi.

Părerile lui sunt susţinute de natura luminii şi a imaginii, prin folosirea unei camera întunecate, numită “Albeit Almuzlim”, care are ca traducere latină “camera obscură”; dispozitivul care stă la baza fotografiei.

 

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ŞTIAŢI CĂ ...
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 11°C
IASI 18°C 10°C
CLUJ 16°C 11°C
CONSTANTA 14°C 11°C
CRAIOVA 22°C 12°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Martie 2019, 16:02
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI