Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Papa Francisc: "Dragi frati şi surori, Paşte fericit!" Creștinii catolici şi protestanţi sărbătoresc Învierea Domnului

Creştinii catolici şi protestanţi din întreaga lume sărbătoresc Paştele, Învierea Domnului Iisus Hristos - cea mai mare sărbătoare a creștinilor. Ceremoniile de anul acesta se  desfăşoară sub semnul terorismului şi al crizei refugiaţilor.

 

27 Martie 2016, 10:39 (actualizat 27 Martie 2016, 17:22) |
Mesajul Papei Francisc de Paște
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

VIDEO
Sărbătoare la Vatican
La Vatican, Papa Francisc a celebrat Sfinta Liturghie a Învierii Domnului în Piaţa Sf. Petru, în faţa a zeci de mii de credincioşi. Suveranul Pontif a transmis un mesaj de speranţă şi a dat binecuvântarea Urbi et Orbi, către Roma şi întreaga lume.

Papa Francisc și-a amintit duminică, cu prilejul mesajului tradițional ''Urbi et Orbi'', de victimele terorismului și de situația critică a migranților, cerând de asemenea încheierea conflictelor la nivel mondial.

''Iisus ne apropie mai mult cu ocazia acestei sărbători a sfintelor Paști față de victimele terorismului, acea formă oarbă și necruțătoare de violență care continuă să verse sânge în diferite părți ale lumii'', a transmis suveranul pontif de la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru, în fața a zeci de mii de oameni adunați în piața Sfântul Petru.

Papa Francisc a făcut referire la recentele atacuri teroriste din Belgia, în care 31 de oameni au fost uciși de militanți islamiști, dar și la victimele atacurilor teroriste desfășurate în Turcia, Nigeria, Camerun, Ciad, Coasta de Fildeș și Irak.

''Cu armele iubirii, Dumnezeu a învins egoismul și moartea'', a spus Suveranul Pontif.

Ceremoniile de Paşte de la Vatican se desfăşoară în condiţii stricte de securitate, după atentatele din Bruxelles.

Sâmbătă seară, la Vatican, Papa Francisc a prezidat celebrarea Vigiliei Pascale în Bazilica Sf. Petru.

(w500) Paștele l

Doi ani la rând, 2010 și 2011, Paștele a fost sărbătorit în aceeași zi de toți creștinii — ortodocși, catolici, greco-catolici, de evanghelici și reformați, de cultele neoprotestante, la fel și în 2014.

Creştinii ortodocşi şi cei catolici sărbătoresc de multe ori Paştele la date diferite, distanţele dintre cele două sărbători putând ajunge uneori până la cinci săptămâni. Diferenţa calendaristică dintre Paştele occidentalilor şi Paştele orientalilor a apărut ca urmare a unor evoluţii istorice complexe şi îndelungate, precum şi coroborării calendarului solar cu cel lunar.

În primele secole ale Creştinismului, creştinii din părţile Siriei şi Asiei Mici celebrau Paştele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Paştele Învierii (Învierea) la 16 Nisan. Deoarece serbau Paştele odată cu iudeii, adică la 14 Nisan, aceştia se numeau Quartodecimani. De precizat că Nisan (nume de origine babiloniană) este cea de-a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic. Nisan este o lună de primăvară de 30 de zile. Totodată, în limba turcă este numele lunii aprilie.

(w500) Creștinii

Protopashiti, alţi creştini din zona Antiohiei, serbau Paştele duminica, dar aveau grijă ca acea duminică să cadă totdeauna în săptămâna azimilor iudaice.

Totodată, cei mai mulţi creştini din Egipt, Grecia şi Apus sărbătoreau Paştele în aceeaşi zi din săptămâna în care a murit şi a înviat Hristos. În vinerea cea mai apropiată de 14 Nisan era comemorată moartea lui Hristos, fiind numită Paştele Crucii. Duminica următoare era sărbătorită Învierea şi cădea totdeauna după 14 Nisan sau după prima lună plină care urma echinocţiului de primavară. Sărbătoarea se numea Paştile Învierii.

Regulile Paştilor, stabilite la Niceea

Pentru a elimina controversele legate de sătrbătoarea Paştilor, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paştile vor fi serbate totdeauna în prima duminică ce cade după prima noapte cu Lună plină de după echinocţiul de primăvară. În acest caz este vorba de coroborarea calendarului solar, în funcţie de care este stabilit echinocţiul de primăvară, cu calendarul lunar, stabilit în funcţie de fazele lunii.

Totododată, dacă data Paştelui, calculată după prima regulă, cade în aceeaşi zi ca şi Paştele evreiesc, atunci Paştele creştinilor trebuie amânat cu o săptămână.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit şi că data Paştelui din fiecare an va fi calculată de către Patriarhia din Alexandria, iar aceasta o va comunica, la timpul potrivit, şi celorlalte Biserici creştine.

Schimbarea apărută după introducerea calendarului gregorian

Învierea Domnului a fost sărbătorită peste tot la aceeaşi dată până la introducerea în 1582 a calendarului gregorian în urma reformei efectuate de Papa Grigorie al XIII-lea. Introducerea calendarului gregorian a fost necesară deoarece, în cazul calendarului iulian, anul mediu era mai lung decât anul astronomic, făcând ca echinocţiul de primăvară să se mute înapoi în anul calendaristic.

În Orient, din motive religioase ce au apărut odată cu Marea Schismă din 1054, cele mai multe biserici au refuzat să accepte, sute de ani, calendarul gregorian care este cu 13 zile înaintea celui iulian. Astfel, Răsăritul şi Apusul n-au mai serbat Paştele la aceeaşi dată decât din întâmplare. Catolicii calculează data Paştelui după o formulă de calcul a lunii pline de după echinocţiul de primăvară, în timp ce ortodocşii calculează în funcţie de luna plină astronomică.

În anul 1924 s-a hotărât, la Constantinopol, o adaptare a tuturor Bisericilor Ortodoxe la calendarul gregorian. Nu toate au acceptat, astfel că Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă păstrează calendarul neîndreptat. Pentru a menţine o unitate ortodoxă în serbarea Paştelui, din anul 1927, s-a decis ca toate bisericile ortodoxe să sărbătorească Paştele după calendarul iulian.

Timp de zece ani de la această hotărâre, românii ortodocşii au serbat Paştele o dată cu romano-catolicii. Ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină asupra deciziei şi să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii care serbează Paştele după calendarul vechi. Vaticanul a recomandat minorităţilor catolice din ţări cu majoritate ortodoxă să serbeze Paştele o dată cu ortodocşii. În România, doar greco-catolicii au respectat această recomandare.

Potrivit calendarelor folosite de Biserica Ortodoxă şi cea Catolică, bazate pe mişcarea lunii, respectiv a soarelui (legată de echinocţiul de primăvară), în următorii 11 ani Paştele va fi sărbătorit după cum urmează:

2016

catolic : 27 martie

ortodox: 1 mai

2017

catolic şi ortodox: 16 aprilie

2018

catolic: 1 aprilie

ortodox: 8 aprilie

2019

catolic: 21 aprilie

ortodox: 28 aprilie

2020

catolic: 12 aprilie

ortodox: 19 aprilie

2021

catolic: 4 aprilie

ortodox: 2 mai

2022

catolic: 17 aprilie

ortodox: 24 aprilie

2023

catolic: 9 aprilie

ortodox: 16 aprilie

2024

catolic: 31 martie

ortodox: 5 mai

2025

catolic şi ortodox: 20 aprilie

2026

catolic:  5 aprilie

ortodox: 12 aprilie

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 24°C 28°C
IASI 21°C 20°C
CLUJ °C °C
CONSTANTA 21°C 25°C
CRAIOVA 28°C 24°C
BRASOV °C °C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Septembrie 2018, 14:58
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-09-2018
Deschidere: 8354.33
Maxim: 8418.71
Mimim: 8337.49
Variatie: 0.34%
SNP
0.37
2.78%
FP
0.92
0.55%
SNG
32.70
0.15%
TLV
2.33
0.64%
BRD
13.66
0.58%
TGN
353.00
2.51%
M
26.50
3.79%
SIF4
0.67
2.62%
SIF5
2.13
0.47%
SNN
7.41
0.4%
ARHIVĂ ȘTIRI