Horezu, locul unde lutul prinde viață de secole

Vasele care ies din mâinile meșterilor olari de aici sunt unice prin simbolistica şi tehnica de realizare. Dominant este însă cocoşul şi unele simboluri ancestrale precum peştele, şarpele, copacul vieţii.

Meșterii păstrează și astăzi tradiția începută în urmă cu peste trei sute de ani. Hurezenii au învățat olăritul de la meșteri străini, aduși de domnitorul Constantin Brâncoveanu.

Unii dintre aceștia veneau chiar din India. Așa se explică motivele orientale prezente pe vase. Treptat, în arta olăritului s-au specializat cei mai talentați săteni care au transmis meșteșugul din generație în generație. Povestea oricărui vas de Horezu începe însă de la bulgărele de lut. Pus pe roata olarului, lutul capătă formă.

Vasele se lasă la uscat, sunt pictate și apoi ajung în cuptor unde rămân chiar și 12 ore.

Mulți localnici își câștigă existența datorită renumelui vaselor făcute aici. An de an, la Horezu, se desfășoară în luna iunie Târgul Cocoșului de Hurez, unul dintre cele mai mari târguri de ceramică din tară. În ceea ce-i privește pe turiști, Horezu nu duce lipsă de ei și toți sunt încântați de produsele oferite de ceramiști.

Din 2012, mesteșugul olarilor din Horezu este protejat de UNESCO, ceramica de Horezu, cu toate simbolurile ei, fiind parte a patrimoniului imaterial al lumii, alături de căluş şi doină.

Ea va fi protejată internaţional, nicio lege de acum înainte neputând să o influernţeze în vreun fel.

Recunoaşterea valorii ceramicii de Horezu impune nu doar o protecţie deosebită a acesteia, dar obligă autorităţile române să popularizeze mai mult acest meşteşug printre elevi, tineri şi turişti.