Guvernul a aprobat eliminarea obligaţiei clienţilor casnici cu mai multe locuri de consum de a depune declaraţii

Românii care au mai multe locuinţe nu mai trebuie să depună declaraţii pe propria răspundere pentru a beneficia de preţ compensat la energia electrică. Astăzi, Guvernul a decis să renunțe la această obligativitate introdusă în lege pentru consumatorii casnici şi care i-ar fi dezavantajat în primul rând pe chiriaşi. În schimb, rămân valabile declaraţiile și cererile pe care trebuie să le depună familiile cu cel puţin trei copii, familiile monoparentale cu minimum un copil în îngrijire și clienții care folosesc aparate electrice vitale, pentru a beneficia de prețul de 68 de bani pe kwh, indiferent de consum.

ACTUALIZARE Dan Drăgan, secretarul de stat în Ministerul Energiei, a făcut anunțul, la ședința de guvern: Ordonanța care aduce noi clarificări referitoare la programul, monitorizarea și punerea în aplicare a plafoanelor și a compensărilor pentru persoanele fizice care dețin mai multe unități locative revine la Ordonanța 118 și la Ordonanța 27 și la Legea 357. Prin această ordonanță, beneficiarii acestei măsuri de compensare a prețului plafonat la 0,68 de lei/kwh sunt și cei care dețin mai multe unități locative. Pentru a evita o supraaglomerare, un efort care nu trebuie depus și un efort semnificativ la sfârșitul anului, toți consumatorii casnici care dețin mai multe unități locative vor beneficia de această compensare, fără necesitatea de a depune o declarație în acest sens. Totodată, celelalte categorii de consumatori rămân beneficiari în continuare ai acestei ordonanțe: familiile monoparentale, persoanele care utilizează dispozitive medicale și familiile care au în întreținere cel puțin trei copii.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––

„Cred că este, de asemenea, important să subliniem că în şedinţa de astăzi vom avea o serie întreagă de decizii care vizează îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR. Vom adopta inclusiv legea de modificare a pensiilor speciale”, a spus spremierul Nicoale Ciucă la începutul ultimei ședințe de guvern din anul 2022.

El a adăugat că vor mai fi adoptate o serie de decizii în ceea ce priveşte operaţionalizarea şi facilitarea atragerii fondurilor europene, decizii care vor fi promovate de către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

”Anul acesta am reușit sa facem ca creșterea ratei de absorbție a depășit 70% și să evităm dezangajarea a 3 miliarde euro din cadrul 2014-2020”, a adăugat premierul.

„Tot astăzi vom adopta o decizie care priveşte implementarea Regulamentului 1.854 privind supraimpozitarea profitului la companiile din domeniul energiei”, a menţionat Ciucă.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că acesta propune abrogarea art. 1 alin (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 206/2022, eliminându-se obligaţia clienţilor casnici care au locuri de consum la domiciliu şi la reşedinţă de a depune declaraţii privind locul de consum la care beneficiază de preţ plafonat.

Compensarea cu 50 de bani pe litrul de carburant ar putea fi eliminată în ședința de miercuri, ea va fi reluată în momentul în care studiile vor arăta că prețul la pompă va exploda.

În premieră, pe masa Guvernului va ajunge o analiză prin care executivul urmărește o suprataxare a companiilor care produc țiței și gaze, dar și a rafinăriilor în care se produc carburanți. Este o analiză în primă fază și vine după o directivă europeană în acest sens și care vorbește despre o contribuție de solidaritate.

În ultima ședință de Guvern s-ar putea adopta acel act normativ care îi va încuraja pe patroni să mărească salariile, urmând ca aceștia să aibă facilități fiscale. De exemplu, acele salarii între 3.000 și 5.000 de lei, dacă vor fi mărite cu cel puțin 450 de lei, patronii vor avea o facilitate fiscală – pentru 200 de lei nu vor plăti taxe la stat.

Pe ordinea de zi poate fi introdus și actul normativ care vizează reforma pensiilor speciale, proiectul este gata, însă nu are toate avizele necesare.

Problema pensiilor speciale ar putea fi tranșată astăzi. În plus, ar putea fi adoptate și facilitățile care vor sprijini creșterea salariilor.

Un alt act normativ ce se află pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern se referă la măsuri pentru îndeplinirea unor jaloane din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în domeniul investiţiilor publice şi analizelor de cheltuieli.

Nota de fundamentare a proiectului menţionează că prin acest act normativ „se urmăreşte îmbunătăţirea procesului de evaluare şi prioritizare a proiectelor de investiţii publice semnificative” prin: actualizarea principiilor şi criteriilor care stau la baza prioritizării proiectelor de investiţii publice semnificative, noi şi în continuare, finanţate de instituţiile publice centrale în ceea ce priveşte suportabilitatea şi sustenabilitatea financiară, precum şi justificarea economică şi socială, actualizarea calendarului procesului de prioritizare a investiţiilor publice semnificative în vederea corelării cu calendarul elaborării proiectului de buget, instituirea unor condiţii/sancţiuni pentru ordonatorii principali de credite care nu respectă calendarul şi regulile procesului de prioritizare a investiţiilor publice semnificative.

Un proiect de hotărâre ce urmează a fi aprobat în şedinţa de Guvern propune modificarea legii concediului paternal. Astfel, se are în vedere modificarea reglementările actuale, în sensul acordării concediului paternal şi a indemnizaţiei aferente acestuia tuturor taţilor care au calitatea de lucrător, precum şi eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de salariat a titularului, asigurat în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

„Numărul de zile de concediu paternal acordat taţilor pentru copilul nou-născut, respectiv copiii nou-născuţi, în cazul sarcinilor multiple, va fi majorat la 10 zile lucrătoare, iar tatăl care a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură va beneficia de o majorare cu 5 zile a concediului paternal, pentru fiecare copil nou-născut, respectiv pentru fiecare naştere în cazul sarcinilor multiple. Va fi prelungită de la 7 zile la 10 zile lucrătoare permisia în cazul tatălui care satisface serviciul militar în calitate de militar în termen”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Un alt proiect de hotărâre ce se află pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri stabileşte mai multe zile libere anul viitor, altele decât cele de sărbătoare legală. Potrivit notei de fundamentare, „zilele de 24 ianuarie, 1 iunie şi 15 august 2023 sunt declarate zile libere nelucrătoare, conform prevederilor din Codul muncii”.

„Pentru a asigura o utilizare eficientă a duratei timpului de muncă, dar şi pentru a crea personalului instituţiilor şi autorităţilor publice timp liber pentru recuperarea capacităţii de muncă, se propune ca zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 să fie declarate zile libere, întrucât acestea se situează între zilele nelucrătoare de sărbătoare legală şi perioadele de repaus săptămânal, conform legii. (…) În ceea ce priveşte locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită caracterului procesului de producţie sau specificului activităţii, dispoziţiile prezentului proiect de act normativ nu se aplică. De asemenea, pentru funcţionarea justiţiei ca serviciu public, dispoziţiile prezentului proiect de act normativ nu se aplică magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august 2023 şi nici participanţilor în aceste procese”, se menţionează în nota de fundamentare a actului normativ.

Un alt proiect ce urmează a fi analizat şi adoptat de Guvern se referă la alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne, în scopul decontării din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă/Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana şi cazarea cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiţi de persoane fizice.

Executivul urmează să mai aprobe, printre altele, proiectul de lege privind statutul personalului de probaţiune şi pe cel pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind cooperarea în domeniul apărării, semnat la Praga, la 29 august 2022. Preluare: Agerpres