Guvernul a aprobat noile legi ale Justiţiei. Ciucă: Procesul de elaborare a acestor legi, un exemplu de maturitate și responsabilitate. Predoiu: Sunt garantul independenţei procurorilor şi judecătorilor

Legile justiției, la care se lucrează de doi ani, au primit azi undă verde în Guvern. În ultimele 10 luni proiectele au fost supuse consultării publice, iar asociațiile magistraților au contestat mai multe prevederi. Ministrul Justiției dă însă asigurări că temerile sunt nejustificate și că pachetul de legi nu va duce la încălcarea hotărârilor Curții Constituționale.

24 August 2022, 07:39 (actualizat 24 August 2022, 19:39) Știrile TVR |

Principalele modificări vizează Statutul magistraților, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii. Dacă până acum doar Inspecția Judiciară putea să înceapă o acțiune disciplinară împotrivă magistraților, noile acte normative permit și Procurorului General și șefului Curții Supreme să ia o astfel de decizie. Chiar dacă Inspecția Judiciara se opune.

Prevederile propuse elimină Institutul Național al Magistraturii din procedura de promovare a judecătorilor la Curtea Supremă, iar magistrații de la Curtea Supremă scapă de evaluarea periodică. La cele trei acte normative se lucrează încă din anul 2020 și au stat în dezbatere publică timp de jumătate de an.

O altă modificare importantă este aceea că bugetul pentru cheltuielile de personal trece de la Ministerul Justiției la Înalta Curte de Casație și Justiție, adică toți banii din care sunt plătiți angajații instanțelor. Asociațiile profesionale ale magistraților critică faptul că din aceste proiecte dispar prevederile legate de numirea și revocarea polițiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General.

Cele trei legi vor ajunge în Parlament. Abia după ce sunt votate în Legislativ, noile norme de organizare a sistemului judiciar vor intra în vigoare.

Procesul în care s-a derulat elaborarea acestor legi reprezintă un exemplu de maturitate și responsabilitate pentru toate instituțiile implicate. Este un obiectiv pe care noi l-am asumat atât prin Programul Național de Redresare și Reziliență cât și prin Mecanismul de Cooperare și Verificare și cred că cel mai important de subliniat este faptul că practic prin aceste legi asiguram consolidarea independenței Justiției și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor români,  a subliniat  prim-ministrul Nicolae Ciucă, la începutul ședinței de guvern.

Cătălin Predoiu: Legile Justiţiei - garantul independenţei procurorilor şi judecătorilor

La rândul său, ministrul Justiției, Cătătilin Predoiu a subliniat că a urmărit principiul responsabilizării justiției și că prin aceste legi, în magistratură se va intra doar prin examen, existând excepții doar acolo unde este un deficit de personal.

"Legile Justiţiei - legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, privind organizarea judiciară şi privind statutul CSM - sunt fundamentale pentru cariera judecătorilor şi procurorilor, funcţionalitatea instanţelor şi Parchetelor noastre, dar şi a CSM, garantul independenţei Justiţiei potrivit Constituţiei, după părerea mea, cea mai importată instituţie în această 'constelaţie' de instituţii care au atribuţii în sistemul judiciar. Aceste trei legi sunt fundamentale pentru Justiţie şi asta explică probabil şi dificultăţile din ultimii ani cu privire la cristalizarea unor proiecte care să îmbunătăţească şi dezbaterile aprinse care au însoţit întotdeauna discutarea proiectelor de modificare a Legilor Justiţiei", a explicat Predoiu.

Ministrul Justiţiei a subliniat că a urmărit în acest demers câteva principii fundamentale, decantate din discuţiile pe care le-a avut cu judecătorii şi procurorii, cu reprezentanţii lor, cu societatea civilă. În primul rând, a menţionat el, este vorba despre independenţa Justiţiei, respectiv independenţa judecătorilor şi procurorilor, precum şi de separarea carierelor de judecători şi procurori, ţinând cont de funcţiunile constituţionale ale fiecăreia dintre aceste profesii.

Un alt principiu urmărit a fost responsabilizarea Justiţiei în raport cu propriile rezultate, cu propria funcţionalitate, la care se adaugă întărirea coerenţei unor dispoziţii şi creşterea eficienţei sistemului judiciar prin asumarea de responsabilităţi, a precizat Predoiu.

"Cred că sistemul nostru judiciar a ajuns la o maturitate în a-şi recunoaşte propriile vulnerabilităţi, în a le aborda. Dezbateri cu controverse, dar în orice caz într-un sens constructiv este ceea ce am constatat pe parcursul acestor ultime 10 luni de discuţii cu reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor. (...) Prescripţia răspunderii disciplinare a crescut de la doi la trei ani. Am consolidat Inspecţia Judiciară şi am întărit rolul secţiei pentru procurori a CSM în desemnarea propunerilor pentru funcţiile de rang înalt în cadrul comisiei care urmează să funcţioneze la Ministerul Justiţiei în acest scop. (...) Am uniformizat regulile privind cooptarea procurorilor în cele două unităţi specializate ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv DNA şi DIICOT. Existau diferenţe care nu erau justificate", a detaliat ministrul.

 

Ce modificări aduc noile legi

Prin aceste acte normative, cheltuielile de personal vor trece, în premieră, de la Ministerul Curte de Casație și Justiție. Vorbim despre cheltuielile cu angajații tuturor instanțelor din România, așadar toți banii vor merge la Curtea Supremă,  ceea ce transformă această instituție într-un pol extrem de important în lumea justiției, dacă e să vorbim despre tot ceea ce înseamnă partea finaciară.

Pe de altă parte vorbim despre acțiunile disciplinare împotriva magistraților care până acuma puteau fi inainte doar de Inspecția judiciară. Actul normativ vine, din acest punct de vedere, cu modificări  deoarece vor putea să înceapă aceste acțiuni disciplinare împotriva procurorilor și a judecătorilor, atât Parchetul General cât și Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, rolul Inspecției Judiciare de vine unul formal, tocmai pentru că această acțiune odată începută, deși se opune Inspecția Judiciară,  nu mai poate nu mai poate fi oprită.

Există și alte modificări extrem de importante și interesante, fiindcă că sunt trei legi în acest pachet. Multe dintre acestea vizează accesul procurorilor în instanțe, cu precădere la Instanța Supremă. Prin noua lege rămâne doar o probă de interviu, proba scrisă fiind desființată. Pe de altă parte judecătorii care sunt reprezentați în Adunările generale ale Consiliului Suprem al Magistraturii nu mai pot fi eliminați cînd doresc membri acestei adunări, odată e și-au luat mandatul rămân cu el.

Ministerul Justiţiei a subliniat săptămâna trecută că din nicio prevedere a proiectelor de modificare a legilor Justiţiei nu reiese că "se ignoră" caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale a României.

Legile Justiției, contestate

Deputatul USR Stelian Ion a criticat proiectele de legi ale Justiţiei care se află miercuri pe masa Guvernului, susţinând că acestea "întăresc" influenţa politicului şi consolidează "puterea reţelei antireformiste" din magistratură.

"Cătălin Predoiu a legat piatra de gâtul Justiţiei independente, iar coaliţia PSD-PNL-UDMR se pregăteşte să o arunce în apă. Astăzi se pare că vor fi aprobate legile Justiţiei de către Guvernul condus de un plagiator, din care face parte şi artizanul OUG 13. Apoi, vor fi trimise în Parlament pentru dezbatere şi adoptare. După măcelărirea acestor legi în epoca Dragnea, ele trebuiau în primul rând corectate şi, în plus, modernizate. Modificarea acestor legi este un jalon din PNRR şi ar trebui să intre în vigoare până în iulie 2023. Problema este că, în loc să fie corectate şi modernizate, aceste legi în varianta Predoiu nu fac altceva decât să întărească influenţa politicului asupra Justiţiei şi să consolideze puterea reţelei antireformiste create chiar în interiorul magistraturii", a scris, pe Facebook, fostul ministru al Justiţiei.

Ministerul a transmis un comunicat de presă în care a făcut o serie de precizări după ce în spaţiul public au fost lansate acuzaţii în sensul că proiectele ar fi 'retrograde' şi ar fi încălcată sau chiar 'vândută' suveranitatea naţională în condiţiile eliminării din proiectul legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor a posibilităţii sancţionării disciplinare a judecătorului pentru nerespectarea deciziilor CCR, în favoarea aplicării unei dispoziţii obligatorii a dreptului Uniunii Europene.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil, cu 13 voturi "pentru" şi şase "împotrivă", proiectul legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor (294 articole), proiectul legii privind organizarea judiciară (159 articole) şi proiectul legii privind Consiliul Superior al Magistraturii (96 articole), a reamintit MJ.

"Din nicio prevedere a celor trei proiecte nu reiese faptul că se ignoră caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, nicio prevedere a legii nu stipulează caracterul facultativ al acestora. Prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie rămân neatinse. Proiectele nu reglementează raporturile dintre Constituţia României şi Tratatele Europene, ci au cu totul şi cu totul alt scop şi conţinut normativ", a precizat sursa citată.

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CRAWL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 2°C
IASI 0°C 0°C
CLUJ -2°C -1°C
CONSTANTA -1°C -1°C
CRAIOVA -2°C 0°C
BRASOV -5°C -3°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI