Guvernul a aprobat astăzi majorarea salariilor personalului bugetar. Nemulțumiri în sindicate și în sectorul privat

Printr-o ordonanță de urgență, toţi bugetarii care nu au ajuns încă la salariile prevăzute în grila din 2022 vor primi un sfert din diferenţa dintre suma prevăzută în această grilă şi salariile aflate în plată.

NICOLAE CIUCĂ, premierul României: Este o creștere în concordanță cu disponibilitatea bugetară și o creștere în conformitate cu discuțiile pe care le-am avut cu partenerii noștri sociali.

Impactul bugetar până la finalul anului este de aproximativ 2,1 miliarde de lei și ar putea să afecteze deficitul bugetar, dar guvernanții au argumente pentru decizia de majorare a salariilor.

MARIUS BUDĂI, ministrul Muncii: Este vorba de o filosofie în a conduce când ești la guvernare. În general, majorările vor fi în jurul a 150 de lei la angajat și sunt angajați care vor primi și mai puțin, iar în afară de personalul medical, mai sunt salariați în cadrul ministerelor care deja au atins pragul din 2022 și ei nu primesc majorarea.

Sindicaliștii susțin că măsura este insuficientă.

DUMITRU COSTIN, preşedinte BNS: În general, sunt sume mici de bani. Impactul lor vizavi de puterea de cumpărare este aproape nesemnificativ, cel puţin pentru unii sunt creşteri de câţiva lei sau zeci de lei.

Unii specialiști în Economie acuză Executivul de practici neloiale față de sectorul privat.

GABRIEL BIRIŞ, consultant fiscal (preluare Banii, azi): Salariile bugetarilor sunt în momentul de față cu 30-40% mai mari, în medie, decât în mediul privat. Vedem cum, statul acționează într-o concurență neloială cu mediul privat. Este o fractură în societate, guvernul pare că se uită doar la propriii angajați.

Guvernul se justifică prin faptul că angajații de la stat sunt mai calificați profesional decât cei din privat. Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, aparatul bugetar era format din peste 1.260.000 de angajați la nivelul lunii decembrie 2021, ceea ce înseamnă că 25% din forța de muncă lucrează la stat.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Astfel, prin proiectul de act normativ se propune acordarea, începând cu luna august, a unei pătrimi din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

Măsura este motivată prin faptul că actuala criză generată de pandemia de COVID-19 a determinat la nivel naţional luarea unor măsuri de natură sanitară şi economică care au generat dezechilibre la nivelul indicatorilor macroeconomici, iar în lipsa unor măsuri concrete şi rapide „s-ar vulnerabiliza şi mai mult categoriile de persoane vizate de prezenta ordonanţă de urgenţă, prin diminuarea puterii de cumpărare, cu impact semnificativ asupra standardelor de viaţă ale populaţiei şi prin amplificarea riscului de sărăcire extremă”.

Guvernul a mai avut anterior o astfel de inițiativă, care a fost contestată la CCR. Salariile s-ar fi majorat cu un sfert din diferența rezultată din salariul de bază, care ar fi trebuit să fie acordat în acest an, și salariul care  afost încasat de mai multe categorii de bugetari la finele lunii decembrie 2021. Astăzi se adoptă o ordonanță de urgență prin care se acordă această pătrime, însă sunt exceptați din zona beneficiarilor atât demnitarii cât și personalul din administrația publică. Nici medicii nu primesc această pătrime așa cum era prevăzut în textul inițial.

Guvernul a renunțat la intenția de a oferi sporuri de pănă la 50% pentru personalul care lucrează cu fonduri europene, în schimb au introdus o posibilitate de acordare a unor sporuri de 50% pentru ”complexitatea muncii” funcționarilor de la Ministerul Transporturilor, la Ministerul Culturii, din deconcentratele care țin de aceste ministere și la nivelul INS.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat că va fi modificată şi completată Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 130/2021.

„Practic, este vorba de acordarea unei pătrimi din diferenţa existentă în plată şi nivelul salarial care ar trebui să fie ajuns, conform Legii 153, în anul 2022„, a explicat Budăi.

Aproximativ un milion de bugetari vor beneficia de o majorare salarială de circa 150 de lei.

„Din cei 1,2 milioane de bugetari trebuie să scădem personalul medical şi acele pe categorii de persoane care deja sunt la nivelul din 2022„, a completat ministrul Muncii.

Efortul bugetar pentru susținerea acestei măsuri este de 2,1 miliarde de lei.

Măsura se va plica începând cu data de 1 august, primii bani vor fi încasați de beneficiari începând cu luna septembrie.

Ajutorul social va creşte de la 260 la 275 de lei şi de la 300 la 400 de lei, in cazul persoanelor vârstnice. Ajutorul pentru familie va creste de la 600 la 700 de lei.

Pentru majorarea ajutorului social, s-a alocat un buget de peste 820 de milioane de lei. Beneficiarii ajutoarelor sociale majorate vor intra automat în baza de lucru a agențiilor de ocupare a forței de muncă, unde vor fi obligați să se prezinte. Până acum, un astfel de beneficiar era înregistrat la cerere. În cazul în care beneficiarii refuză, plata ajutotrului social de incluziune poate fi sistată. Potrivt datelor Ministerului Muncii, până acum, peste 165.000 de persoane și-au pierdut acest drept pentru că nu au respectat condițiile prevăzute prin aceste acte normative.

Printr-o altă ordonanţă de urgenţă, Executivul va reglementa şi unele măsuri temporare privind ocuparea funcţiilor publice prin transfer la cerere.

„Prin proiectul de act normativ se reglementează norme care să faciliteze o mai bună organizare şi planificare a resurselor umane din administraţia publică, în perioada în care este suspendată ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, în temeiul OUG nr. 80/2022, în acest context, acordul conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care sunt numiţi funcţionarii publici devenind obligatoriu în cazul în care funcţionarul public se transferă în altă autoritate sau instituţie publică”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Guvernul va modifica, tot prin ordonanţă de urgenţă, şi Legea concediului paternal nr. 210/1999.

Astfel, urmează să fie modificate reglementările actuale, în sensul acordării concediului paternal şi a indemnizaţiei aferente acestuia tuturor taţilor care au calitatea de lucrător cu un contract de muncă sau un raport de serviciu, încheiat conform legii şi eliminarea prevederilor care fac trimitere la calitatea de asigurat a titularului în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat.

Totodată, se introduce o prevedere prin care se asimilează lucrătorilor şi următoarele categorii de persoane: cu contracte din activitate sportivă, cu convenţii de muncă individuale (cooperaţiile), directorii cu contract de mandate, cu contract de management, care desfăşoară activităţi ca urmare a unei funcţii de demnitate publică şi cu contracte de management şi de administrare, încheiate potrivit Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, va fi extinsă durata actuală a concediului paternal, de la 5 zile lucrătoare la 10 zile lucrătoare care să fie efectuate cu ocazia naşterii copilului lucrătorului.

În şedinţă va fi adoptat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune.

Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă supus aprobării în Guvern vizează completarea OG nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Pe agenda şedinţei figurează şi un proiect de ordonanţă de modificare a OUG nr.92/2022 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM INVEST PLUS şi a componentelor acesteia – IMM INVEST ROMANIA, AGRO IMM INVEST, IMM PROD, GARANT CONSTRUCT, INNOVATION şi RURAL INVEST.

În nota de fundamentare a proiectului se arată că modificarea OUG nr. 92/2022 se impune, între altele, pentru implementarea în legislaţia naţională a modificărilor adoptate prin Comunicarea privind modificarea cadrului temporar de criză pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei C(2022) 5432.

Executivul va stabili, printr-o altă ordonanţă, unele măsuri pentru derularea Programului naţional de dezvoltare locală etapa I.

Astfel, prin proiectul de act normativ se propune ca pentru contractele în vigoare la data solicitării, din perioadele de programare 2015-2022 şi 2016-2023, în situaţia în care cu cel mult trei luni anterior expirării duratei contractului de finanţare, beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Locală etapa I nu au finalizat obiectivele de investiţii, aceştia au posibilitatea de a solicita Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei prelungirea valabilităţii contractelor de finanţare cu o perioadă de până la 2 ani.

Guvernul va adopta şi un proiect de hotărâre privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzută la articolul 6 alineat (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opere şi filarmonici.

Astfel, urmează să fie alocată suma de 269.799,03 mii lei, reprezentând 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 iulie 2022, pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole din subordinea unităţilor administrativ teritoriale solicitante, respectiv teatre, opere şi filarmonici pentru judeţele Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Iaşi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Vâlcea şi Vrancea.