Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO TELEJURNAL

Grecia - istoria unui eşec. De unde provin datoriile

Dacă nu-şi plăteşte datoriile la termen, Grecia va declanşa cel mai mare faliment al unui stat din istorie. Nu ar fi însă o premieră pentru Grecia, care a mai dat faliment de patru ori. Febra împrumuturilor a început în anii '80 şi s-a amplificat după intrarea în zona euro. Ţara s-a îndatorat pentru a-şi ridica nivelul de trai. Doar un sfert din banii împrumutaţi au finanţat investiţii. De exemplu, cele pentru organizarea Jocurilor Olimpice, care au costat 9 miliarde de euro.

30 Iunie 2015, 22:44 (actualizat 30 Iunie 2015, 22:45) |
$article.media.images[0].description
Datoriile Greciei, o povară istorică"

Deficitul bugetar al Greciei a crescut dramatic în anii 80, când era în medie de 8,1% din PIB. Şi avea să rămână la cote înalte şi în anii 90. Acest deficit a fost finanţat cu împrumuturi, aşa încât datoria guvernamentală a urcat. În 1980 datoria publică a Greciei era de 26% din PIB, dar a explodat până la 71% în 1990. Iar împrumuturile nu au fost deloc ieftine. Dobânda anuală depăşea 25%. Cost triplu faţă de Germania, de exemplu. Banii au finanţat bunăstarea grecilor, au asigurat creşteri de salarii şI de pensii. Consumul a crescut şi a stimulat economia. Din păcate nu au existat investiţii industriale notabile, iar importurile de bunuri au sporit şi au dezechilibrat şi balanţă externă a ţării.

Grecia a construit obstacole birocratice în calea afacerilor, ca atare investiţiile străine directe dinainte de criză, între 2000 şi 2009, nu depăşesc 1% din PIB. Evaziunea fiscală este evaluată la un sfert din economia Greciei şi este o altă sursă de dezechilibre bugetare.

Intrarea în zona euro, în 2001, a permis ţării o relaxare temporară. Costurile împrumuturilor au scăzut. Dar Grecia a intrat în zona euro ascunzându-şi atât datoria, cât şi deficitul fiscal. Mai mult, a ticluit, împreună cu starurile Wall Streetului, mecanisme sofisticate prin care a deghizat datoriile în tranzacţii financiare, ca şi când ministerul său de Finanţe era un fond de investiţii. În loc să-şi plătească datoria, deja egală cu PIB-ul, Grecia a continuat să consume mai mult decât încasa. Ceea ce a sufocat până la urmă economia.

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 30°C 31°C
IASI 29°C 31°C
CLUJ 28°C 29°C
CONSTANTA 29°C 28°C
CRAIOVA 28°C 29°C
BRASOV 26°C 28°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 17 Iunie 2019, 16:53
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-06-2019
Deschidere: 8477.19
Maxim: 8532.36
Mimim: 8475.81
Variatie: 0.32%
TLV
2.31
0.43%
SNG
32.00
0%
FP
1.00
0.49%
BRD
11.98
0.84%
SNP
0.38
1.86%
SNN
10.52
1.13%
SIF5
2.10
0%
TBM
0.35
3.19%
EL
10.90
1.4%
CEON
0.35
2.62%
ARHIVĂ ȘTIRI