GhiDigital, episodul 38 | Ce înseamnă NFT și la ce folosește

Vedetele aici sunt NFT-urile. Într-o lume în care o copie digitală perfectă este la îndemâna oricui, NFT-ul este originalul.

Primul NFT vândut la licitație în România a fost imaginea unei picturi murale din Catedrala Mântuirii Neamului.

Dar de la acel moment, iulie 2021, piața de NFT-uri nu a luat, în România cel puțin, avântul pe care îl sperau unii. Marea piedică pare să fie aceea că eventualii cumpărători folosesc tot monede clasice pentru cumpărare și nu cryptomonedele pe care se bazeaza NFT-urile și nu au încă propriul portofel digital. Nici nu știu cum vor intra efectiv în posesia a ceea ce au licitat.

Poșta Română a vândut și ea 10 NFT-uri la o licitație caritabilă, chiar anul acesta.

Avantajul artiștilor este că au la dispoziție nu piețe naționale ci toată planeta pentru a-și vinde astfel creațiile. Sunt deja platforme globale care comercializează NFT-uri și banii circulați se adună în sume considerabile.

Dar, din nou, nu se face bilanțul în cryptomonedă ci tot în valuta clasică precum dolarul. Se pariază pe faptul că acest soi de certificare digitală a unui produs, altminteri foarte ușor de duplicat, va avea greutate pe măsură ce ecosistemele virtuale vor lua avânt.

Din episoadele GhiDigital în care am încercat explicarea tehnologiei blockchain, a cryptomonedelor, a identității digitale, a NFT-urilor, ar putea rezulta concluzia că aceste instrumente sunt niște bazaconii inutile, de fapt. Dar nu vă grăbiți.

Electricitatea, de exemplu, și primele baterii, erau prin secolul al XVIII-lea și al XIX-lea delicii de bâlci. Lumea se mira că cineva putea crea o scânteie din niște recipiente cu acizi și apoi mergea liniștită să aprindă acasă lampa cu seu de balenă. Suntem și astăzi cam în același punct. La marginea a ceea ce înseamnă universul digital și a unei civilizații meta, virtuale. Ceva ce ar putea deveni obișnuitul, normalul unor generații viitoare.