GhiDigital, episodul 33 | ITU țintește ca până în 2030, toți oamenii de pe planetă să aibă access la o rețea de comunicații de bandă largă

ITU s-a înființat pe vremea telegrafului, așa că voi fi și eu telegrafic pentru a include cât mai multe informații:

17 Octombrie 2022, 11:34 (actualizat 24 Octombrie 2022, 13:18) Știrile TVR |

ITU și-a ales pentru prima dată o femeie ca lider, Doreen Bogdan Martin din Statele Unite, pentru un mandat de patru ani în funcția de Secretar General.

Federația Rusă a fost scoasă prin vot din toate funcțiile de decizie ale organizației.

România a obținut cele mai multe voturi, 160, cu care i-a fost confirmat al optulea mandat consecutiv în Consiliul ITU.

După ce Europa, prin România, a găzduit o conferință plenipotențiară după 30 de ani, continentul nostru nu mai e vizat prea curând de evenimente similare. În Qatar va avea loc următoarea plenipotențiară, cea din 2026.

ITU are un metabolism complex și lent pentru adoptarea de hotărâri și rezoluții. Cele 193 de țări membre sunt împărțite pe regiuni geografice și generează subiecte prioritare către cinci mari comitete tematice. După numeroase discuții și negocieri, temele ajung spre aprobare în cadrul plenarelor plenipotențiare.

Cele mai multe rezoluții adoptate nu sunt noi. Ci reprezintă actualizări ale unor teme mai vechi care sunt aduse la zi în funcție de evoluția tehnologică și de prioritățile momentului. Multe sunt mai degrabă un set de recomandări aliniate cu alte documente ale Organizației Națiunilor Unite. Iar implementarea lor depinde de autoritățile naționale din statele membre, care se face cu viteze variabile.

Două exemple ar fi promovarea femeilor în sectorul IT&C și protecția copiilor în mediul online.

Bucureștiul a însemnat însă și generarea în premieră a unei rezoluții privind Inteligența Artificială și rolul acesteia în eficientizarea telecomunicațiilor și serviciilor digitale. ITU, alături de alte 40 de agenții ale ONU, caută aplicații concrete ale inteligenței artificiale care să asigure o dezvoltare durabilă a specie umane. Totul sub titulatura generală "AI for Good" care s-ar traduce prin "Inteligența Artificială pentru binele comun".

Internetul a fost și el vizat la București printr-o rezoluție care promovează un nou protocol de Comunicare și de identificare a aparatelor conectate. Este vorba despre IPv6, care creează posibilitatea conectării a miliarde de noi aparate la rețeaua globală. Specialiștii IT sunt familiarizați cu această tranziție de la IPv4 la IPv6 care a început de ceva vreme.

ITU se angajează să actualizeze și frecvențele radio alocate comunicațiilor prin satelit pe fundalul creșterii consistente a obiectelor care gravitează Terra. Se au în vedere aplicațiile privind protecția mediului, comunicaţiile în caz de dezastru sau crize ori monitorizarea rețelelor de energie și de producție agricolă. ITU joacă un rol esențial în alocarea de frecvențe statelor membre și de accesarea intrumentelor de monitorizare a rețelelor de sateliți.

Într-o altă rezoluție, ITU recunoaște rolul esențial pe care comunicaţiile digitale l-au avut în gestionarea pandemiei de Covid. Și intenționează să instituie protocoale de gestionare a viitoarelor situații de criză medicală sau de alta natură.

ITU încurajează și studiile privind expunerea oamenilor la câmpurile electromagnetice generate de insfrastructura radio și de telecomunicații. Și cere statelor să implementeze sisteme de monitorizare pentru a explica cetățenilor parametrii de siguranță în care funcționează rețelele naționale.

În același timp, ITU țintește ambițios ca până în 2030, toți oamenii de pe planetă să aibă access la o rețea de comunicații de bandă largă. Deficitul actual este în jur de două miliarde și jumătate de oameni.

Setea de conectare care există pe planetă a generat și rezoluții care încearcă să combată aparatele contrafăcute sau modificate neautorizat, dar și de a implementa mecanisme de găsire a aparatelor furate.

ITU a promovat și o rezoluție care clarifică puterea statelor membre de a folosi spectrul radio pentru comunicații militare.

Chiar și după această enumerare succintă, sunt sigur că sunt destule lucruri care mi-au scăpăt de la PP22. Mă întreb dacă mai e vreun aspect al vieții umane care să nu aibă legătură cu telecomunicațiile și cu mediul digital.

La ceremonia de închidere, oamenii arătau mulțumiți de conferință și conștienți că munca nu se oprește, de fapt, niciodată.

Interviu cu Cătălin Marinescu, director de strategie al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor

În ultima zi de ITUPP22, pe 14 octombrie, am avut șansa să pot comprima cele trei săptămâni ale evenimentului într-un dialog cu românul care are cea mai înalta funcție la ITU - Geneva: Cătălin Marinescu, director de strategie al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor. Asta îl plasează în sfera decizională a organizației fără stresul sau limitările unui mandat electoral de câte patru ani. Așa că pentru cine dorește să înțeleagă mai bine, vizionare plăcută!

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN GHIDIGITAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI -1°C 2°C
IASI 0°C 0°C
CLUJ -2°C -1°C
CONSTANTA -1°C -1°C
CRAIOVA -2°C 0°C
BRASOV -5°C -3°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI