Gazul rusesc și reglementările Uniunii Europene

Reglementările care vor fi adoptate în următoarele luni la nivelul tuturor statelor europene prevăd ca toate conductele de import de gaze să respecte legile europene de pe piața energetică, să aplice tarife nediscriminatorii și să permită ca cel puțin 10 la sută din capacitate să fie disponibilă unei terțe părți.

Acum, legea europeană va fi aplicată tuturor gazoductelor de pe teritoriul Uniunii Europene. De asemenea și celor din afară și gazoductelor de la și spre o terță parte.

Asta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să-și impună propriile reguli pe piața sa internă a gazelor, dar și în privința conductelor care provin din țările extracomunitare. Statele membre nu vor mai putea încheia acorduri privind gazele naturale cu statele extracomunitare fără acordul Uniunii.

Asta înseamnă că se va aplica și pentru Nord Stream 2 care va fi construit și operat sub legislația UE.

E foarte important pentru noi.

Nord Stream 2 este un gazoduct rusesc care leagă Rusia de Germania printr-o conductă lungă de peste 1200 de kilometri care trece pe sub Marea Baltică. Proiectul a apărut acum 4 ani când gigantul rus Gazprom și un grup de companii europene (graphic EON, Wintersall, Shell, OMV și Engie) au semnat un accord pentru dublarea proiectului inițial cu încă două conducte. Scopul final fiind, desigur, dublarea capacității de transport a gazelor până în Germania și evitând Ucraina.

Vorbim de aproximativ 220 de miliarde de metri cubi de gaz metan pe an. Proiectul costă cam 10 miliarde de dolari și ar trebui să fie operațional la sfârșitul acestui an. Statele din Europa răsăriteană și țările baltice se tem că gazoductul va crește dependența Uniunii de Rusia în timp ce statele din nordul Europei, cum este Germania, dau prioritate beneficiilor economice.

Într-un asemenea context complicat, în care lupta pentru resurse naturale se dă pe față, un proiect ca BRUA ar fi fost vital pentru Europa Centrală și de Est. A fost blocat însă de Ungaria, care potrivit spuselor ministrului ungar de externe, s-ar fi retras doar ca să aducă și Slovacia în proiect.

Cu rezerve de gaz incredibile în Marea Neagră, România ar putea deveni lider regional pe piața energetică europeană. Trebuie doar să știe să joace această carte în interes național.