Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

GALERIE VIDEO Eveniment istoric, în direct la TVR: „Întoarcerea acasă” a Reginei-Mamă Elena. Sicriul a fost depus la Catedrala Arhiepiscopală Regală din Curtea de Argeș

Momente istorice pentru România. După 71 de ani de exil, Regina Mamă Elena s-a întors acasă. Osemintele Reginei au fost aduse în țară și vor fi reînhumate la Curtea de Argeș, așa cum și-a dorit fiul ei, Regele Mihai. Ceremoniile sunt transmise în direct de TVR.

18 Octombrie 2019, 08:03 (actualizat 19 Octombrie 2019, 10:41) |
Regina Mamă Elena s-a întors acasă
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Avionul care a adus în țară osemintele Reginei Mamă Elena a aterizat pe aeroportul Otopeni în jurul orei 11.00. La ceremoniile militare și religioase au participat Majestatea Sa Margareta, Alteța Sa Regală Principele Radu, Principesele Sofia și Maria, dar și oficiali ai instituțiilor statului, ai armatei, ai corpului diplomatic, ai bisericii și ai altor confesiuni și religii.

De la aeroport, cortegiul funerar s-a îndreptat spre Palatul Elisabeta. Sicriul cu rămășițele pământești ale suveranei a fost depus acolo înainte de a pleca la Curtea de Argeș pentru ceremonia de reînhumare. Tineri și bătrâni au venit să-i aducă un ultim omagiu, să aprindă o lumânare și să îi aducă flori albe, preferatele reginei.

În Sala Regilor a Palatului Elisabeta a avut loc o slujbă religioasă, iar familia regala s-a recules la catafalcul Reginei Mamă Elena.

La 71 de ani de la plecarea în exil și la 37 de ani la trecerea la cele veșnice, Regina Mamă Elena s-a întors acasă și își va dormi somnul de veci alături de de fiul ei şi de ceilalţi regi ai României, la Curtea de Argeș.

Este un act de reparaţie morală şi istorică, mai ales că Elena, fiică, soție și mamă de regi, a stat mereu cu demnitate în umbra lor, dar le-a fost un real sprijin în momentele grele ale istoriei. În exil, Regina Elena a continuat să dăruiască, a fost iubită şi a murit împăcată cu ceea ce i-a dat destinul.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al Reginei-Mamă, depus la Catedrala Arhiepiscopală Regală

Sicriul Reginei Elena a fost depus în Catedrala istorică Episcopală și Regală din Curtea de Argeș. Alături de Majestatea Sa Margareta, Alteța Sa Regală Principele Radu, Principesele Sofia și Maria, la ceremonia religioasă au mai luat parte fostul principe Nicolae și soția sa.

De la ora 17.00, publicul se poate închina și reculege la catafalcul Reginei-Mamă.

Cortegiul funerar cu sicriul Reginei-Mamă Elena a ajuns la Curtea de Argeş

Cortegiul funerar cu sicriul Reginei-Mamă Elena a plecat, vineri, de la Palatul Elisabeta spre Curtea de Argeş, în aplauzele celor prezenţi.

Cortegiul funerar a plecat spre Curtea de Argeş pe traseul Chitila - Titu - Găeşti - Topoloveni - Piteşti.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Arhiepiscopală și Regală  la ora 16,45.

Începând cu ora 17,15, publicul se va putea închina și reculege la catafalc.

Sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena, depus în Sala Regilor din  Palatul Elisabeta

Cortegiul funerar a ajuns vineri la Palatul Elisabeta din București, unde sicriul Reginei-Mamă Elena a rămas depus în Sala Regilor timp de 45 de minute.

Cortegiul a fost aşteptat în faţa Palatului Elisabeta de zeci de simpatizanţi ai Casei Regale, care au adus buchete şi jerbe din flori albe şi steaguri tricolore.

Purtat pe umeri de militari ai Brigăzii 30 Gardă, sicriul, acoperit cu stindardul regal, a fost aşezat pe un catafalc în Sala Regilor. Aici, Custodele Coroanei, Margareta, principele Radu şi principesele Sofia şi Maria s-au recules la catafalc, într-o ceremonie privată.

A participat și  Patriarhul Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi şi preoţi. PF Daniel a dăruit Familiei Regale o icoană cu Sfinţii "Constantin şi Elena" şi a semnat în Cartea de condoleanţe.

F

După o scurtă slujbă religioasă în Sala Regilor, cortegiul funerar a plecat spre  spre Curtea de Argeş.

Ceremonie religioasă şi militară la Aeroportul Otopeni pentru Regina Mamă Elena

Sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena a ajuns în ţară, vineri, pe Aeroportul Internaţional Otopeni cu o aeronavă a Forţelor Aeriene Române.

La eveniment au fost prezenţi Custodele Coroanei, Margareta, principele Radu, principesele Sofia şi Maria, reprezentanţi ai Bisericii Romano-Catolice, Bisericii Greco-Catolice, Bisericii Armene, ai Cultului Mozaic şi ai Cultului Musulman.

Opt militari de la Brigada 30 Gardă "Mihai Viteazul" au scos sicriul din aeronavă şi l-au aşezat apoi, acoperit cu stindardul regal, pe catafalc.

În continuare, a fost intonat Imnul Naţional.

Reprezentanţi ai Bisericii Romano-Catolice, Bisericii Greco-Catolice, Bisericii Armene, ai Cultului Mozaic şi ai Cultului Musulman s-au înclinat în faţa catafalcului.

Arhiepiscopul Târgoviştei, Nifon, şi Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale, împreună cu un sobor de preoţi, au oficiat o slujbă religioasă.

După intonarea Imnului Regal, militarii Brigăzii 30 Gardă au aşezat sicriul în maşina mortuară. Cortegiul funerar a pornit apoi spre Palatul Elisabeta, unde sicriul va fi depus pentru scurt timp în Sala Regilor.

Klaus Iohannis: Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală

Președintele României, Klaus Iohannis, apreciază demersul Casei Regale de a repatria osemintele Reginei-Mamă Elena a României (1896-1982) ca fiind "un act de dreptate istorică, un gest de recuperare identitară și de patriotism civic", se arată într-un mesaj al Administrației Prezidențiale.

"Regina-Mamă Elena reprezintă un puternic simbol de demnitate, onoare și curaj și un reper deosebit de conduită morală în întunecatul secol XX. După 71 de ani, ea se întoarce acasă, în pământurile Patriei pe care a iubit-o și apărat-o în vremuri de restriște, unde se va odihni la loc de cinste, în panteonul Regilor și Reginelor României. Aducerea acasă, lângă fiul ei, Regele Mihai I, este nu doar un act de dreptate istorică și demnitate, ci un demers necesar pentru recuperarea și întregirea valorilor României contemporane", se arată în mesajul președintelui.

Sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena, repatriat cu un avion militar "Spartan"

La ora 7.00, ora României, de la Aeroportul Geneva a decolat avionul militar "Spartan", aparținând Forțelor Aeriene Române. Aeronava aduce din Elveția în România sicriul cu osemintele Reginei-Mamă Elena, anunță Familia Regală.

Sicriul cu trupul neînsuflețit ajunge azi la Aeroportul Internaţional Otopeni. Ceremonia funerară este programată în Catedrala istorică Episcopală şi Regală sâmbătă, 19 octombrie, iar înmormântarea va avea loc în Pridvorul Noii Catedrale Arhiepiscopale şi Regale.

(w500) Regele Mih

Transmisiunile directe ale TVR încep azi  la ora 10.45 şi includ ceremoniile de la Otopeni şi Palatul Elisabeta, apoi vor însoţi deplasarea cortegiului spre Curtea de Argeş.

Sâmbătă, 19 octombrie, de la ora 11.00, tot în transmisiune directă la TVR 1, telespectatorii vor putea urmări slujba de înmormântare a Reginei-mamă Elena, precum şi ceremoniile militară şi religioasă de la Curtea de Argeş. De la ora 16.00, în cadrul ediţiei speciale Ora Regelui, Camelia Csiki propune telespectatorilor un documentar biografic în premieră dedicat Reginei-mamă Elena.

„Regina Elena a României este singura regină din Europa care a primit titlul Drept între popoare*. Întrucât istoria României a fost nedreaptă cu ea - multe dintre meritele sale, precum şi activităţile de caritate au rămas necunoscute - am pornit să-i documentăm povestea. Am descoperit că a deschis spitale pentru sărmani şi şcoli în mai multe oraşe, iar prin Fundaţia ei - Aşezămintele Alteţei Sale Regale Principesa Elena - a făcut alte acte de caritate. Şi-a cunoscut foarte bine ţara, pe care a vizitat-o constant”, spune jurnalista Camelia Csiki.

(w500) Regina Mam

„Regina-mamă Elena vorbea şase limbi străine – greacă, franceză, engleză, română, germană şi italiană. Am descoperit primele imagini cu ea în arhiva Muzeului Judeţean de Istorie Braşov. Sunt din 1920, când ea venise în vizită în România. De asemenea, în documentar avem imagini în exclusivitate filmate de Regele Mihai în perioada exilului, dar şi imagini din arhive, filmări care nu au mai fost difuzate”, a adăugat Camelia Csiki, realizatoarea documentarului Regina Mamă Elena, difuzat de TVR 1 pe 19 octombrie, de la ora 16.00.

Deşi cunoscută drept o victimă de către români, din cauza modului în care s-a comportat cu ea Carol al II-lea, Regina Elena avea un simţ al umorului dezvoltat, era curajoasă şi puternică. „Zâmbea tot timpul”, i-a mărturisit Cameliei Csiki unul dintre ultimii prieteni ai reginei, care a numit-o „regina surâsului” şi ale cărui declaraţii sunt surprinse în documentar.

Camelia Csiki, moderatoarea ediţiilor speciale Regina-mamă Elena a României: Întoarcerea acasă de la TVR 1, împreună cu alţi jurnalişti ai TVR şi invitaţii lor vor aduce informaţii şi vor explica un eveniment care demonstrează respectul românilor pentru rolul jucat de Regina Elena, personalitate care a marcat istoria ţării noastre. TVR 1 va continua transmisiunile directe de-a lungul întregii zile.

Programul ceremoniilor

Vineri, 18 octombrie, la ora 11.00, la Aeroportul Internaţional Otopeni, o aeronavă a Forţelor Aeriene Române va repatria sicriul Reginei Elena. La aeroport va avea loc un ceremonial militar şi religios, la care vor fi prezenţi Majestatea Sa Margareta şi membri ai Familiei Regale, reprezentanţi ai instituţiilor Statului, ai Bisericii Ortodoxe Române, ai Armatei României, ai Corpului Diplomatic şi ai altor confesiuni şi religii din România, informează un comunicat al Biroului de Presă al Majestăţii Sale Custodelui Coroanei.

Între orele 12.00-12.45, sicriul va fi depus în Sala Regilor din Palatul Elisabeta din Bucureşti, apoi cortegiul funerar se va deplasa de la Palatul Elisabeta la Curtea de Argeş.

Sicriul Reginei Elena va fi depus în Catedrala istorică Episcopală şi Regală vineri, 18 octombrie 2019, la ora 16.45.

Sâmbătă, 19 octombrie 2019, la ora 12.00, va fi oficiată slujba de înmormântare, în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală, iar la ora 13.00 va avea loc ceremonia de reînhumare la Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

Viața Reginei Mamă Elena

Regina-mamă Elena a României s-a născut Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei şi a Danemarcei, la 3 mai 1896. Era fiica Regelui Constantin I al elenilor şi Reginei Sofia, născută Principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru şi Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata Reginei Victoria a Marii Britanii şi stră-strănepoata Ţarului Nicolae I al Rusiei.

Căsătoria cu principele Carol și nașterea viitorului rege Mihai

Principesa Elena s-a căsătorit la Atena, la 10 martie 1921, cu Principele Moştenitor Carol, de care avea să divorţeze la 21 iunie 1928.

În anul 1921 au avut loc mai multe evenimente în familia regală, se aminteşte în volumul ''Crăciunul regal'', scris de Principesa Margareta a României şi de Principele Radu al României.

(w500) Regina Ele

Astfel, la Bucureşti, principesa Elisabeta, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria, s-a căsătorit în februarie cu principele moştenitor George al Greciei. La Atena, principele moştenitor Carol, primul copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria, s-a căsătorit în martie cu principesa Elena a Greciei.

''Toţi cei patru miri erau ortodocşi, toţi patru născuţi pe pământul ţării lor, iar cele două căsătorii regale au fost oficiate, la Bucureşti şi Atena, în rit ortodox'', se menţionează în volumul amintit.

(w500) Regele Mih

La 25 octombrie 1921, la Castelul Foişor din Sinaia, principesa moştenitoare Elena a dat naştere unui fiu, viitorul rege Mihai I (1927-1930, sub Regenţă, fiind minor; 1940-1947).

Mihai devine rege la 5 ani

Regina Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soţie a regelui Carol al II-lea şi, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul ''Crăciunul regal''.

(w500) Regina Ele

În noaptea de 20 iulie 1927, regele Ferdinand a murit la Castelul Pelişor, şi, ca urmare a faptului ca principele Carol renunţase la statutul de principe moştenitor, a doua zi, principele Mihai, în vârstă de cinci ani, a fost proclamat rege. Regina Maria a lipsit de la ceremonia de la Parlament, din Dealul Mitropoliei, unde regele Mihai a fost însoţit de principesa Elena.

Exilul Reginei-mame

Principesa Elena a fost alături de fiul său în toate împrejurările, ocrotindu-i copilăria şi încercând să şteargă neajunsurile provocate de lipsa tatălui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, în 1930, a însemnat începutul unui lung şir de umilinţe, şicane şi nedreptăţi.

În anul 1932 a plecat în exil la Florenţa, unde cumpărase o casă pe care a numit-o ''Vila Sparta'' şi a decorat-o cu un gust desăvârşit, se arată pe site-ul familiaregala.ro.

După preluarea tronului la 8 iunie 1930 de către principele Carol, Mihai I a primit titlul de "Mare Voievod de Alba Iulia". Putea să-şi vadă mama de două ori pe an, câte trei săptămâni, o dată vara, altă dată de sărbătorile Crăciunului.

(w500) Carol al I

''La Florenţa, cu mama, se isprăvea singurătatea. Întoarcerea la Florenţa însemna o relaxare. Până atunci parcă mi se întrerupeau legăturile cu realitatea, cu viaţa (...) Mama mă asculta. Ea a fost o confidentă extraordinară. Ştia să asculte, o clipă nu-i zbura gândul în altă parte (...)'', descria regele Mihai acele momente, potrivit volumului ''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea. ''În anii când a lipsit din ţară n-am stat mult timp cu ea. (...) Şi totuşi, aceste săptămâni de şedere împreună cu mama au contat mai mult decât orice altă formă de educaţie morală. N-a vorbit pe nimeni de rău niciodată. Găsea despre fiecare câte ceva bun de spus. De la ea am primit învăţătura că fiinţa fiecărui om se întemeiază pe bine - mult, puţin, doar acest bine îl ţine în viaţă. Citea mult. La Florenţa erau o mulţime de cărţi, mai ales româneşti şi englezeşti'' (''Convorbiri cu Mihai I al României'').

''Când, la iniţiativa şi decizia generalului Antonescu, Regina-mama revine în România, în 1940, ţara şi fiul său aveau nevoie de ea mai mult ca niciodată. A stat în România, alături de regele Mihai, din 1940 până la 3 ianuarie 1948.

Singura regină din Europa care a primit titlul "Drept între popoare"

În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în intervalul ianuarie 1941- august 1944 evreii din România au fost supuşi unor repetate discriminări, confiscări, prestaţii - toate legiferate (...), se arată în volumul ''Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I'' , autor Ioan Scurtu.

''La salvarea multor evrei au contribuit oameni simpli, intelectuali, precum şi personalităţi politice. Un rol important în această acţiune a revenit Reginei-mamă Elena'', se subliniază în lucrarea amintită. Covârşitoarea majoritate a evreilor - mai ales din Basarabia - au fost supuşi unui regim extrem de dur.

''Cei deportaţi în Transnistria se aflau într-o situaţie disperată, fapt ce a determinat repetate intervenţii ale liderilor religioşi şi politici ai evreilor pe lângă rege şi Regina-mamă. Alexandru Şafran - şeful rabin din acea vreme - consemnează în memoriile sale: 'Am informat-o permanent (pe Regina-mamă, n.a.) asupra condiţiilor de viaţă înspăimântătoare în care erau menţinuţi acolo (în Transnistria, n.a.) evreii şi am făcut acelaşi lucru cu nunţiul apostolic. Amândoi s-au înţeles să intervină pe lângă Mihai Antonescu, iar regina Elena a obţinut, în sfârşit, de la acesta autorizaţia de a trimite ajutoare compatrioţilor noştri nenorociţi'' (''Istoria românilor în timpul celor patru regi. Mihai I'', autor Ioan Scurtu).

(w500) Regele Mih

''Chiar în timpul războiului, când s-a confruntat cu nazismul, în încercarea de a-i ajuta pe evrei, a arătat o excepţională tărie de caracter, urmărind ceea ce ştia că este drept şi bun, reuşind să aibă mereu o prezenţă demnă. Implicarea sa în salvarea atâtor vieţi ale unor oameni de credinţă iudaică, în timpul dictaturii lui Ion Antonescu, a fost recunoscută formal prin acordarea postmortem, de către Memorialul Yad Vashem, a titlului de 'Drept între popoare' ''.

Căsătoria Regelui Mihai

În noiembrie 1947, regele Mihai I împreună cu regina-mamă Elena au făcut o vizită la Londra, la invitaţia regelui George al VI-lea, pentru a asista la căsătoria principesei Elisabeta, viitoarea regină Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu ducele de Edinburgh.

Cu prilejul acestei căsătorii, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra, regele Mihai a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma. De la Londra, regele Mihai, principesa Ana de Bourbon-Parma şi mamele lor au mers câteva zile la Lausanne, prilej cu care regele Mihai a cerut-o în căsătorie pe principesă, conform volumului ''Nunta de diamant''.

(w500) Căsători

Reveniţi în ţară în luna decembrie, regele Mihai şi regina-mamă Elena s-au retras la Sinaia pentru sărbătorile de iarnă.

Mihai și Ana de Bourbon-Parma aveau să se căsătorească în exil, în Grecia, la 10 iunie 1948.

Abdicarea Regelui Mihai. Ultimul exil al Reginei-Mame

Regina Mamă Elena a plecat din România în 3 ianuarie 1948 , cu Regele Mihai. Comuniștii primeseseră ordin de la Stalin să scape de Familia Regală.

Regina Mamă Elena i-a fost alături Regelui Mihai şi în exil, la Londra, unde a putut spune lumii întregi că abdicarea sa a fost smulsă prin şantaj, sau în turneul din Statele Unite, unde s-au întâlnit cu preşedintele Harry Truman.

Apoi la Vatican, unde a mers ca să-i ceară Papei să accepte căsătoria fiului ei ortodox cu prinţesa catolică Ana de Boubon-Parma. S-a retras apoi la Florenţa, unde avea Villa Sparta.

Principesa Elena, nepoata care-i poartă numele, îşi aminteşte cum a vizitat cu bunica ei muzeele din Florenţa sau grădinile Biboli:  "Ţin minte că ne vorbea despre frumuseţile Florenţei, despre cum a ajuns acolo, despre ce s-a întâmplat la război sau chiar înainte de acesta, când a fost forţată să părăsească România. Ne spunea cât de greu a fost acel moment în care a trebuit să-l lase acolo pe tatăl meu. Înţelegeţi cât de trumatizant acel lucru pentru ea."

Pe 29 decembrie 1947, regele Mihai a primit un telefon de la mareşalul Curţii, care-l informa că Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, doreşte ca regele să revină cât mai repede la Bucureşti, pentru a discuta despre o ''problemă de familie'' (volumul ''Majestatea Sa Regele Mihai al României - O domnie întreruptă'' - convorbiri cu Philippe Viguie Desplaces). Întâlnirea urma să aibă loc în palatul de pe Şoseaua Kiseleff (actualul Palat Elisabeta).

A doua zi, la 30 decembrie 1947, Petru Groza a venit la palat, însoţit de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Regele Mihai I a fost obligari, prin şantaj şi ameninţare (uciderea a cca. 1.000 de tineri, mulţi dintre ei studenţi arestaţi în cursul manifestărilor promonarhiste), de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretar general al CC al PCR, şi dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, să abdice, se arată în volumul ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

(w500) Regele Mih

Peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu, regele Mihai I a descris astfel acele momente: ''După ce au ieşit din odaie (Groza şi Gheorghiu-Dej, n.n.) mama s-a uitat la mine şi am văzut că-i dau lacrimile. În faţa străinilor ştia atât de bine să-şi ascundă sentimentele. Atunci când am văzut-o cu lacrimi pe obraz eu însumi am fost surprins. Era pentru a cincea oară când trebuia să ia drumul pribegiei. Din ţara unde se născuse, Grecia, fusese de câteva ori nevoită să plece în exil împreună cu tatăl ei, regele Constantin. Plecase din România o dată, în urma conflictului cu tatăl meu. Acum trebuia să mă urmeze pe mine '' (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu).

''La 4 ianuarie 1948, dimineaţa în zori, regele şi mama sa traversau în goana trenului regal ultima palmă de pământ românesc, goniţi de regimul comunist. Despre această plecare, regele spune că a făcut-o cu moartea în suflet'' (volumul ''Crăciunul regal'').

Jurnalul reginei Elena continuă să exprime îngrijorare şi tristeţe, mai ales în anii imediat următori ultimei sale plecări din România, în 1948.

(w400) Regina mam

Cu ocazia Crăciunului din 1949 regina Elena i-a invitat pe regele Mihai şi regina Ana la Florenţa. ''Ultimele cuvinte ale reginei Elena scrise în jurnal sâmbătă 31 decembrie 1949 sunt: 'Ce an disperant! Să ne ajute şi să ne binecuvânteze Domnul în cel viitor! '', se arată în volumul ''Crăciunul regal''.

"În perioada exilului, pentru regele Mihai şi regina Ana acasă redevenea, din când în când, Vila Sparta din Florenţa, casa reginei Elena'', menţionează aceeaşi carte.

Regina-Mamă Elena a locuit în casa din Florenţa până în 1980, apoi s-a mutat la Lausanne.

''Ea a avut întotdeauna demnitatea să nu se plângă. Cred că nu se plângea de nimic pentru că izbutea de fiecare dată să-şi înţeleagă condiţia'', spunea regele Mihai (''Convorbiri cu Mihai I al României'', autor Mircea Ciobanu).

Regina-mamă Elena a murit la Lausanne, la 28 noiembrie 1982, şi a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

* Asumându-şi riscul de a-şi pierde statutul regal şi chiar libertatea, Regina-mamă Elena a salvat vieţile a mii de evrei deportaţi sau pe cale de a fi deportaţi în lagărele de exterminare naziste. Titlul „Drept între popoare” i-a fost acordat Reginei Elena la 11 martie 1993, numele ei fiind înscris pe tabloul de onoare din Grădina Drepţilor de la Yad Vashem.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 22°C 17°C
IASI 20°C 15°C
CLUJ 19°C 16°C
CONSTANTA 19°C 18°C
CRAIOVA 17°C 16°C
BRASOV 20°C 17°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 13 Noiembrie 2019, 10:06
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 13-11-2019
Deschidere: 9692.81
Maxim: 9714.84
Mimim: 9692.37
Variatie: 0%
SNN
14.16
3.93%
ALR
2.21
5.22%
OIL
0.27
2.24%
TLV
2.43
0.61%
SFG
20.50
0%
AAG
2.88
0%
TRP
0.27
1.09%
FP
1.19
0.85%
STK
50.00
0%
CEON
0.35
0.28%
ARHIVĂ ȘTIRI