Galeotti: Nu cred că Putin vrea România. O influență, da. Moldova a fost neglijată în mod ruşinos, mult prea mult, de NATO, de UE, de Occident. Toţi şi-au spus ‘Să nu-l provocăm prea tare’ pe Putin. Acum văd că e gol

– Istoria noastră, a românilor, ne-a făcut foarte suspicioşi. Mulţi români sunt curioşi să afle dacă Vladimir Putin vrea mai mult decât Ucraina. Mă refer la Moldova, România, ţările baltice. Ce credeţi ?

– Nu cred că vrea. Şi nu pentru că ar fi un om de treabă. La drept vorbind, el e mai puţin misterios decât am crede. El ne spune ce vrea, spune asta de multă vreme. Nu crede că Ucraina e o ţară adevărată, fiindcă face parte din sfera istorică de influenţă a Rusiei. După părerea lui, Rusia trebuie, de drept, să controleze o anume zonă. Şi există regiuni care sunt doar dependente de Rusia. Nu vrea controlul în Kazahstan etc. Însă Bielorusia şi Ucraina sunt altceva. El crede că Rusia are dreptul istoric asupra lor. Asta e foarte important.

VEZI și EXCLUSIV Expertul în securitatea Rusiei Mark Galeotti: Există un al treilea război, cel din creierul lui Putin. A crezut că invadarea Ucrainei va fi apogeul epocii. Epitaful lui va conține cuvântul „președinte”

În schimb Estonia, România etc. sunt, pentru el, ţări separate. I-ar plăcea ca Rusia să-şi exercite influenţa asupra lor? Fireşte. Dar i-ar plăcea să-şi exercite influenţa şi asupra Belgiei sau Boliviei, de exemplu, dacă ar putea. Însă acestea sunt priorităţile lui.

În plus, o mare parte din politica externă a lui Putin s-a bazat pe cacealma şi intimidare. Toţi şi-au spus ‘Să nu-l provocăm prea tare!’. Ei bine, acum i-am văzut cărţile din mână şi sunt foarte slabe. Nu poate duce un război în Ucraina, nu are destui soldaţi. Nu se poate pune cu NATO, care are efective militare mai mari şi mai bune ca ale Rusiei. Nu mai poate să terorizeze ţările din jur. Gândiţi-vă la ce s-a întâmplat cu Suedia şi Finlanda.

Multă vreme, politica lui a fost ‘Dacă intraţi în NATO, o să vi se întâmple ceva rău’. Iar acum, ele au intrat, iar el e nevoit să spună ‘Nu ne deranjează’. Pentru el, asta e o înfrângere politică. Într-un fel, e un moment ca din ‘Hainele cele noi ale împăratului’. Toată lumea credea că poartă o armură, iar acum vede că, de fapt, e gol. Mai bine nu vă aduceam în minte imaginea asta. În lumea rusă există şi voci, precum cele ale unor preoţi sau ale unor politicieni, care spun: ‘Ţările baltice vor fi nevoite să ni se alăture. Moldova va veni iar acasă’. Ce e asta? E un fel de reacţie la eşec. E chiar interesant. Cu cât prestaţia Rusiei e mai slabă, cu atât mai ambiţioasă şi mai agresivă e retorica sa.

Altfel spus, ce i-a mai rămas? Aşa că eu aş spune să ascultăm mai relaxaţi toate aceste vorbe. Să fim atenţi la ce spun oamenii lui Putin. Ceilalţi pot să spună ce vor. Logica istoriei duce acum spre Vest.

Aţi pomenit de Moldova, o ţară care, după părerea mea, a fost neglijată în mod ruşinos, mult prea mult. De NATO, de UE, de Occident. Iar acum, lumea îi acordă atenţie. Poate din cauza celor 15.000 de soldaţi ruşi din Transnistria, care, de fapt, nu pot face nimic semnificativ. Însă ideea e că începem să-i acordăm atenţie Moldovei. Şi tocmai pentru că a crescut posibilitatea să fie ameninţată, au crescut şi şansele să fie luată în serios, dacă vrea să devină parte a comunităţii europene. Aceasta e ironia: ruşii n-au decât să spună toate lucrurile astea! Nu vor face decât să împingă mai multe ţări şi neamuri către Vest.

VEZI și EXCLUSIV Istoricul Mark Galeotti: România nu a dat înapoi din faţa angajamentelor sale în contextul conflictului din Ucraina. A primit un mare număr de refugiaţi, iar asta e la fel de important cum e să asiguri rachete

– Rusia va cuceri Odesa ?

– Nu. Cred că s-a văzut clar că nu au capacitatea necesară. Ruşii încearcă încă să ducă un război terestru major, cu o armată de vremuri de pace, asta e problema lor. Au mai încercat, la începutul războiului, să o ia spre Odesa. N-au reuşit. Iar Odesa e şi mai bine apărată acum. În plus, orice trupe reuşesc ruşii să încropească… Iar asta chiar e o problemă pentru ei. Au mobilizat rezervişti, le oferă mulţi bani celor care se înrolează de voie și încearcă disperaţi să preia controlul în Donbas, dar nici asta nu se ştie dacă vor reuşi.

Putin nu pare dornic să-şi asume consecinţele politice ale unei mobilizări în masă a rezerviştilor ruşi. În prezent, practic, Rusia nu are destule trupe nici pentru luptele de acum, cu atât mai puţin pentru altele noi.

Înregistrarea integrală:

Mark Galeotti este profesor onorific la University College London și director general la Mayak Intelligence, o firmă de consultanță și cercetare specializată în relațiile cu Rusia. Este bursier al Institutului de Relații Internaționale de la Praga și al Royal United Services Institute de la Londra. A predat istorie la Robinson College, Cambridge, și are un Doctorat în Științe politice la London School of Economics. A consiliat mai multe instituții, printre care Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Comunelor (Marea Britanie), Adunarea Parlamentară a NATO, Interpolul și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa.