Franța. Liderii sindicali spun că manifestațiile din ”joia neagra” au fost doar începutul. Macron a apărat proiectul de reformă a pensiilor, care a fost „validat democratic”

Numeroase organizaţii sindicale i-au îndemnat pe francezi să protesteze faţă de un proiect guvernamental de reformare a pensionării care creşte vârsta de pensionare la 64 de ani până în 2030.

Peste 200 de manifestaţii au avut loc la Paris şi în regiuni, majoritatea paşnice. Unele ciocniri, tensiuni sau pagube au fost raportate la Paris, Lyon (est) şi Rennes (vest).

Datele prezentate de către autorităţi atestă o mobilizare foarte importantă – 36.000 de persoane au defilat la Toulouse, 26.000 la Marsilia, 25.000 la Nantes, 23.000 la Lyon, 19.000 la Clermont-Ferrand şi 15.000 la Montpellier.

În afară de manifestaţii, au avut loc greve – în transport, educaţie, rafinării şi ale funcţionarilor publici.

Provocarea pentru sindicate este să transforme opoziţia faţă de această reformă, precum şi nemulţumirea faţă de criza costului vieţii, într-un protest de amploare care ar putea forţa eventual guvernul să schimbe direcţia. Liderii sindicali, care ar urma să anunţe noi greve şi proteste, spun că ziua de joi a fost doar începutul.

Emmanuel Macron, a cărui reformă a pensiilor reprezintă un proiect crucial al celui de-al doilea mandat, pentru care s-a angajat încă din campania primului mandat, joacă mare: partidul său, care nu dispune de majoritate în Adunarea Naţională, ar putea fi fragilizat dacă mişcarea este profundă şi de durată.

Acest test politic pentru preşedinte intervine într-un context economic şi social tensionat. Francezii suferă efectele unei inflaţii ridicate, de 5,2% în medie în 2022, într-o ţară care a fost zguduită în timpul primului mandat al lui Emmanuel Macron de demonstraţiile „Vestelor galbene” împotriva vieţii scumpe.

Şeful statului a ieşit din tăcerea sa cu privire la această reformă, joi, la Barcelona – unde a mers în cadrul unui summit franco-spaniol – şi unde a spus că speră ca manifestaţiile în desfăşurare în Franţa să aibă loc „fără excese”, apărând totodată un proiect care, în opinia sa, a fost deja „validat democratic”.

Franţa este una dintre ţările europene în care vârsta legală de pensionare este cea mai mică, fără ca sistemele de pensii să fie complet comparabile.

Guvernul a ales să majoreze vârsta de pensionare pentru a răspunde deteriorării financiare a fondurilor de pensii şi îmbătrânirii populaţiei. El îşi apără proiectul prezentându-l drept „furnizor de progres social”, în special prin revalorizarea pensiilor mici.