Fentanilul ucide mii de oameni în fiecare an în SUA. The Economist: Va fi Europa următoarea țintă?

De ce a evitat fentanilul până acum Europa, în timp ce a cauzat o asemenea devastare în America? Având în vedere originea drogului – a fost sintetizat în Belgia în 1959, ca analgezic legal – te-ai fi putut aștepta ca dependenții să-l descopere acolo în primă fază. Dar capitalismul american fără inhibiții a fost cel care l-a transformat într-un fenomen. Începând cu anii ’90, medicii de acolo prescriau analgezice cu nonșalanță, stimulați de companii farmaceutice fără scrupule. Până în 2015, în America se eliberau anual aproximativ 227 de milioane de rețete pentru opioide, aproximativ una pentru fiecare adult. Un grup de pacienți dependenți de pastile a descoperit curând că acestea erau disponibile ilegal atunci când se epuizau rețetele (cartelurile mexicane erau dornice să ajute, folosind adesea substanțe chimice necesare provenite din China). Europa, în schimb, s-a opus în mare măsură, parțial datorită sistemului de îngrijire medicală universală. Spre deosebire de americani, cei cu afecțiuni puteau obține procedurile de care aveau nevoie pentru a ameliora durerea, în loc să recurgă la analgezice ca soluție rapidă. Orice dependență existentă putea fi abordată prin schemele de tratament cu substituție a opioidelor.

Din păcate, acest lucru s-ar putea să nu fie suficient pentru a ține Europa departe de ghearele mortale ale fentanilului. Autoritățile au două îngrijorări. Una se referă la heroină, de care sunt cel mai adesea dependenți cei aproximativ un milion de utilizatori de opioide ilicite din Europa. Aproape tot ceea ce este injectat sau inhalat în Europa provine din macul cultivat în Afganistan. De la revenirea la putere, talibanii au impus reduceri de producție de probabil 95% în acest an, ceea ce e de așteaptat să reducă semnificativ disponibilitatea heroinei ieftine în Europa, începând cu 2024. Pe fondul lipsei ofertei, e de așteaptat ca bandele de traficanți de droguri să amestece fentanil în heroina pe care o au în cantitate mică, pentru a-i da o putere suplimentară, sau să comercializeze drogul sintetic ca înlocuitor integral. O lipsă similară de heroină după ultima represiune a talibanilor, la începutul anilor 2000, a făcut ca fentanilul să prindă rădăcini în Estonia, până acum singura parte a Europei care s-a confruntat cu o epidemie durabilă de dependență. Această teorie a înlocuirii este testată acum în Ucraina, unde aprovizionarea cu heroină a fost perturbată de război, dar drogurile sintetice rămân relativ disponibile.

Scăderea în aprovizionarea cu heroină ar putea coincide cu un exces de transporturi ilegale de fentanil către Europa. Spre deosebire de cocaină sau heroină, care necesită operațiuni elaborate de fabricație și de contrabandă, producerea și transportul acestui drog sunt ieftine. Europol, organul de aplicare a legii la nivelul Uniunii Europene, a avertizat că există o cooperare între cartelurile mexicane și rețele criminale din Europa pentru a extinde piața drogurilor, inclusiv a fentanilului (problemele actuale ale Europei cu opioidele sintetice sunt în cea mai mare parte cauzate de pastilele fabricate legal și folosite în mod necorespunzător). Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și-a avertizat omologii europeni că fie deja au o problemă cu drogurile similare fentanilului, dar încă nu știu, fie vor avea curând una. Trecerea de la un tip de opioid la altul poate fi bruscă și aproape ireversibilă în cazul fentanilului, având în vedere marjele imense de profit pe care bandele le pot obține din acesta: un singur kilogram poate genera un priofit de peste 1 milion de dolar, mult mai mult decât alte droguri. Unii factori despre care se crede odată că au protejat Europa s-ar putea dovedi trecători: Canada are sisteme de îngrijire a sănătății finanțate de stat, care rivalizează cu cele din Europa, dar și ea a căzut victimă fentanilului.