Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Femei care au schimbat lumea

Marie Curie, Benazir Bhutto, Margret Thatcher sau Eleanor Roosevelt sunt femei care au făcut istorie fie în domeniul ştiinţei, fie al politicii. Mai puţin cunoscute, activista Rosa Parks şi scriitoarea Nawal El Saadawi au adus schimbarea prin acţiunile lor pentru promovarea drepturilor civile. Cultura feminismului, celebrată pe 8 martie, era privită cu un ochi critic la vremea când femeile începeau să pledeze pentru egalitatea între sexe.

08 Martie 2012, 15:14 (actualizat 09 Martie 2012, 08:25) |
Nawal El Saadawi

În urmă cu 150 de ani, în societatea occidentală începea să se contureze un curent social care de mii de ani a fost amânat până în momentul când lumea avea să fie pregătită pentru o schimbare majoră. Femeile începeau să-şi ceară drepturile, să vorbească în public despre egalitate între sexe şi să ceară dreptul la vot, dreptul de a participa activ şi decisiv în viaţa cetăţii.

Timp de 200 de ani, între secolele XVIII şi XX, structura societăţii umane a trecut prin cele mai radicale schimbări din istoria sa. Este vorba de curentul iluminismului care a pavat drumul spre Revoluţia Americană şi Revoluţia Franceză. Pentru prima dată de la căderea Republicii Romane, de la abandonarea democraţiei ateniene, sfârşită de imperialismul roman, societatea occidentală aplica din nou conceptele de republică şi de democraţie. Revoluţia Franceză pune capăt unei ordini sociale construite în Evul Mediu, iar Revoluţia Americană aduce o nouă metodă de guvernare bazată pe democraţie.

Într-o societate democratică, una care deja funcţiona pe principiul egalităţii şi al libertăţii, femeile au avut la îndemână structura socială funcţională pe care au clădit curentul feminismului. În zilele noastre, una dintre reprezentantele cele mai de vază a acestuia este scriitoarea Nawal El Saadawi.

Nawal El Saadawi "Toţi copiii se îndoiesc de învăţăturile religioase fiindcă au bun simţ şi toate religiile sunt împotriva bunului simţ" ("All children question religion because they have common sense. All religions are against common sense").

Egipteanca Nawal El Saadawi este o scriitoare, activistă pentru drepturile femeilor, medic şi psihiatru care a scris cărţi despre femeile din lumea islamică.

În vara anului 1937, când avea doar şase ani, Nawal El Saadawi a fost imobilizată de patru femei în casa din satul în care se născuse. O moaşă s-a aplecat asupra ei cu o lamă ascuţită în mână şi i-a tăiat clitorisul fără nici un fel de anestezie. "De când am fost copil, am purtat o rană adâncă în corpul meu, una care nu s-a vindecat niciodată", scria El Saadawi în prima sa biografie, "O fiică a lui Isis".

"M-au lăsat într-o baltă de sânge. După câteva zile hemoragia s-a oprit şi moaşa s-a uitat între picioarele mele spunând: "Totul e bine, rana s-a vindecat, slavă Domnului", însă durerea a rămas ca un abces în corpul meu", povesteşte scriitoare pentru the Independent. Timp de 60 de ani a luptat împotriva acestei practici barbare prin care treceau toţi copiii. 140 de milioane de femei din toată lumea au fost mutilate astfel din cauza tradiţiei. În fiecare an, circa două milioane de fete sunt în pericol de a fi circumcise. Pe vremea când Nawal El Saadawi a trecut prin coşmarul acesta, toţi copiii, băieţi şi fete, erau circumcişi .

Tradiţia circumciziei în unele ţări africane este practicată deopotrivă de musulmani, creştini şi evrei. "Am luptat împotriva acestei practici de pe vremea când eram studentă la medicină. Toată lumea era împotriva mea atunci: creştinii, musulmanii, evreii, colegii mei medici... toţi. Am suferit mult fiindcă ştiam că nu greşesc considerând circumcizia o practică barbară. Am simţit nevoia de a-i ajuta pe oameni să înţeleagă că aceasta tradiţie este o crimă... multe fete au murit de la hemoragie. A trebuit să mă lupt cu toţii într-o societate patriarhală unde femeile nu au o voce... inamicul meu era ignoranţa, cruzimea... lupta aceasta a fost educaţia mea în viaţa. Toţi copiii se îndoiesc de învăţăturile religioase fiindcă au bun simţ şi toate religiile sunt împotriva bunului simţ. Toate religiile sunt construite pe un standard dublu: o lege pentru femei şi una pentru bărbaţi, sau o lege pentru săraci şi una pentru bogaţi. Nu pot să cred într-un dumnezeu care nu este drept, o zeitate supremă trebuie să fie dreaptă, altfel nu mai este zeitate", spune Nawal El Saadawi.

La vârsta de 80 de ani, Nawal El Saadawi a ieşit anul trecut în Piaţa Tahrir din Cairo unde a protestat alături de ceilalţi egipteni împotriva regimului lui Hosni Mubarak. Astăzi, El Saadawi este considerată un model în societatea egipteană după ce a luptat împotriva ignoranţei toată viaţa sa.

Rosa Parks "Când şoferul acela alb a venit spre noi, când a dat din mână spre noi gonindu-ne din locurile noastre, am simţit o determinare care m-a învăluit ca o pătură într-o noapte friguroasă".

În 1955, americanca de origine africană a refuzat să cedeze scaunul său din autobuz unui bărbat alb. Acţiunea de sfidare a Rosei Parks a devenit un catalizator al Mişcării pentru Drepturile Civile din America.

La sfârşitul unei zile de muncă la magazinul Montgomery Fair, Rosa Parks s-a urcat într-un autobuz în jurul orei 18:00. Femeia a plătit biletul şi s-a aşezat jos în primul rând de locuri rezervate negrilor, în spatele autobuzului. Pe măsură de autobuzul oprea în staţii, s-au ocupat toate locurile care erau destinate albilor. Patru bărbaţi stăteau în picioare. Şoferul a traversat autobuzul până la scaunul Rosei Parks şi a mutat cartonul pe care scria "Rezervat pentru negri" cu un rând în spatele locurilor ocupate de ea şi de alţi trei negri. La mulţi ani după incident, Rosa Parks povestea într-un interviu: "Când şoferul acela alb a venit spre noi, când a dat din mână spre noi gonindu-ne din locurile noastre, am simţit o determinare care m-a învăluit ca o pătură într-o noapte friguroasă".

Cei trei bărbaţi care se aflau lângă ea s-au ridicat să cedeze locurile albilor, însă Rosa Parks s-a mutat de pe locul ei aflat la margine pe locul de lângă geam. Şoferul a întrebat-o dacă are de gând să se ridice în picioare sau va chema poliţia. Rosa Parks i-a răspuns "Poţi s-o faci" ("You may do that"). Întrebată într-un interviu de ce a refuzat să se ridice de pe scaun, ea a explicat decizia pe care a luat-o atunci: "Am vrut să aflu odată şi pentru totdeauna care sunt drepturile mele ca fiinţă umană şi ca cetăţean... nu eram obosită fizic, eram săturată de discriminarea pe care o acceptasem toată viaţa mea". Acţiunea ei a fost scânteia care a pornit Mişcarea pentru Drepturile Civile, al cărui lider şi simbol este Martin Luther King.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 3°C 6°C
IASI -1°C 0°C
CLUJ 0°C 3°C
CONSTANTA 9°C 9°C
CRAIOVA 1°C 3°C
BRASOV -2°C 6°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 15 Decembrie 2018, 00:36
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 14-12-2018
Deschidere: 8588.43
Maxim: 8588.72
Mimim: 8550.28
Variatie: -0.16%
BRD
13.70
0.29%
SNG
35.80
0.14%
TLV
2.35
0.43%
SNN
9.89
0.51%
EL
11.04
0.18%
SIF5
2.13
2.88%
FP
0.96
0.82%
TGN
344.50
1.43%
ALR
3.56
1.96%
M
27.60
0.36%
ARHIVĂ ȘTIRI