Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Fără legea „Big Brother”, România poate primi amenzi zilnice de 30.000 de euro

România riscă să plătească amenzi zilnice de 30.000 de euro, sancțiuni financiare impuse de Comisia Europeană, dacă nu va pune în aplicare directiva europeană privind reţinerea şi colectarea datelor, a avertizat, luni, ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare. Pentru această lege, Comisia Europeană a deschis procedura de infringement.

07 Mai 2012, 18:02 (actualizat 07 Mai 2012, 21:51) |
Leonard Orban: „Este esenţială luarea cât mai repede posibil a măsurilor de remediere a situaţiilor care au dus la declanşarea procedurilor de încălcare a Tratatului”
SUMAR
 

    Sancțiunile financiare dispuse de Comisia Europeană nu vor putea fi aplicate decât după o hotărâre a Curții Europene de Justiție

    Un proiect de lege în acest sens a primit avizul favorabil al comisiei juridice din Camera Deputaţilor luna trecută

    Principalul argument invocat pentru introducerea acestor măsuri la nivel european este lupta împotriva terorismului

Urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona s-au produs modificări inclusiv în ceea ce priveşte gestiunea cazurilor de încălcare a Tratatului şi în cazul netranspunerilor funcţionează sistemul sancţiunii financiare”, a declarat Leonard Orban, citat de Mediafax.

Dacă în scurt timp nu vom adopta această lege, riscăm să plătim câteva zeci de mii de euro pe zi. Pe zi şi pentru fiecare zi de întârziere România va trebui să plătească undeva la peste 30.000 de euro. Este esenţială luarea cât mai repede posibil a măsurilor de remediere a situaţiilor care au dus la declanşarea procedurilor de încălcare a Tratatului”, a spus Orban, la audierea în comisiile Parlamentului de luni.

Membrii Parlamentului acordă luni votul de învestire a guvernului Victor Ponta, după ce miniştrii propuşi au obţinut votul în comisiile parlamentare. Leonard Orban este singurul ministru păstrat din anteriorul Executiv, după moţiunea de cenzură care a înlăturat guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Cu toate acestea, trebuie notat că sancțiunile financiare dispuse de Comisia Europeană nu vor putea fi aplicate decât după o hotărâre a Curții Europene de Justiție.

În prezent, împotriva României sunt declanșate 47 de proceduri de încalcare a tratatului de aderare. Şase din aceste proceduri reclamă „acțiuni urgente”, a subliniat ministrul Orban.

Istoricul legii Big Brother

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a emis în 2006 directiva privind crearea unei baze de date care să stocheze datele de trafic şi localizare provenind de la companiile de telecomunicaţii şi furnizorii de internet pentru o perioadă de la 6 la 24 de luni.

În 2007, Comisia Europeană a cerut în mod oficial României să ia măsuri pentru transpunerea în legislaţia proprie a directivei, ceea ce s-a şi întâmplat în 2008, când Parlamentul a votat legea privind păstrarea datelor care obligă companiile de telecomunicații și furnizorii de internet să stocheze datele utilizatorilor prevăzute.

În 2009, Curtea Constituțională răstoarnă situaţia şi declară că legea este neconstituțională, invocând încălcarea dreptului la viaţă privată.

Sub conducerea lui Emil Boc, Guvernul a transmis Comisiei Europene un punct de vedere referitor la propunerea legislativă în care nu se pronunţă nici în favoarea, nici în defavoarea acesteia. Emil Boc preciza atunci că „Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării legii”.

După acest demers, România nu a adoptat un nou act legislativ care să pună în aplicare directiva europeană, motiv pentru care Comisia Europeană a transmis României în octombrie 2011 o somaţie. Proiectul fusese relansat în dezbatere publică tot anul trecut, iar mai multe ONG-uri au semnalat că propunerea are în continuare prevederi anticonstituţionale.

Luna trecută, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil un nou proiect de lege, al cărei text prevede obligaţia furnizorilor de telefonie fixă, mobilă şi de internet de a stoca datele de trafic ale tuturor clienţilor, dar nu şi conţinutul convorbirilor, pentru un an de zile. Informaţiile ar urma să fie trimise la cererea autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale – procurori, judecători sau servicii secrete.

Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de un an toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de e-mail-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, se arată în textul avizat de deputaţi.

Mai pe înţelesul utilizatorului, datele stocate sunt:

  • Numărul de telefon al apelantului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat.
  • Numele şi adresa abonatului căruia i s-a alocat o adresă de Internet Protocol (IP).
  • Numerele de telefon apelate de un utilizator de telefonie, precum şi redirecţionarea sau transferul apelului.
  • Data şi ora iniţierii unei comunicări.
  • Data şi ora conectării la internet, adresa IP a utilizatorului de internet.
  • Data deconectării de la internet.

Propunerea de lege mai prevede faptul că furnizorii pot reţine şi alte date necesare activităţii lor comerciale, cu acordul prealabil al clienţilor. Iniţiatorii proiectului, deputaţii PDL Valerian Vreme şi Adrian Bădulescu, precizează că sunt interzise interceptarea şi reţinerea conţinutului convorbirilor telefonice sau ale e-mailurilor.

Dezbaterea a fost lansată şi pe plan european, principalul argument invocat pentru introducerea acestor măsuri fiind lupta împotriva terorismului. În Marea Britanie, un proiect de lege similar a stârnit un scandal de răsunet şi a fost retras în 2009. Luna trecută, proiectul a fost readus în discuţie de Cabinetul Cameron.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 17°C 17°C
IASI 12°C 13°C
CLUJ 14°C 14°C
CONSTANTA 11°C 10°C
CRAIOVA 19°C 18°C
BRASOV 13°C 13°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 22 Martie 2019, 21:18
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 22-03-2019
Deschidere: 8047.89
Maxim: 8079.17
Mimim: 8014.83
Variatie: -0.2%
TLV
2.13
0.7%
FP
0.90
1%
SNG
31.80
2.08%
SFG
18.05
5.26%
TBM
0.29
4.09%
BRD
12.90
0%
SNN
9.75
0%
EL
10.34
0.78%
DIGI
24.55
0.41%
SNP
0.37
0.41%
ARHIVĂ ȘTIRI