Fantoma lui Stalin. Discuții aprinse în Volgograd pentru a reveni la numele sovietic de Stalingrad

Cu puțin timp înainte, în tot orașul au apărut afișe ca parte a unei campanii publice pe scară largă pentru a readuce în actualitate vechiul nume sovietic, în timp ce autoritățile locale au creat un consiliu oficial pentru a evalua opiniile locuitorilor din Volgograd cu privire la potențiala schimbare de nume.

Novaia Gazeta Europa investighează cine se află în spatele inițiativei de a readuce la viață vechiul nume al orașului și care sunt șansele ca un astfel de referendum să aibă loc.

Celebrarea bătăliei de la Stalingrad s-a întins pe parcursul a două zile, 1 și 2 februarie. Angajații publici au primit zile libere pe durata festivităților, la inițiativa Consiliului Veteranilor din Volgograd.

Sculpturile a doi mareșali sovietici, Gheorghi Jukov și Alexandr Vasilevski, au fost dezvăluite publicului, alături de bustul lui Stalin, în prima zi, lângă Muzeul Bătăliei de la Stalingrad. La festivități au participat legislatori locali, membri ai Mișcării Naționale a Tinerilor Cadeți ai Armatei Ruse, veterani și sute de locuitori ai orașului.

Un monument de marmură al lui Jukov ocupa locul în care au fost ridicate acum cele trei busturi. Vechiul monument a fost amplasat în interior.

Serghei Șcierbakov, sculptorul busturilor, a declarat presei locale că bustul lui Stalin a trebuit să fie realizat în grabă: „Totul a fost rapid, trebuia să îndeplinesc comanda într-un termen foarte scurt. A fost o treabă foarte serioasă, fără loc de ezitare. Totul a fost foarte precis și direct.”

Potrivit unui site de știri din Volgograd, V1.ru, realizarea sculpturilor a costat trei milioane de ruble (38.800 de euro). Această sumă a fost furnizată de o fundație locală care sponsorizează războiul din Ucraina. Potrivit surselor V1 familiarizate cu operațiunile interne ale fundației, organizația a fost înființată pentru a evita dezvăluirea anumitor cheltuieli prin intermediul sistemului de achiziții publice. Șcierbakov a confirmat această informație, dar a refuzat să precizeze prețul.

Alexander Bloșkin, șeful consiliului regional al veteranilor și președinte al parlamentului local, a fost primul care a luat cuvântul la eveniment.

Potrivit acestuia, reinstalarea imaginilor liderului sovietic, precum și a vechiului nume al orașului, vor imortaliza victoria din cel de-al Doilea Război Mondial.

Inițiativa de a schimba numele orașului în Stalingrad a fost discutată activ la ceremonia de dezvelire. Bloșkin a afirmat că locuitorii din Volgograd, în special veteranii, cer acum legislatorilor și oficialilor locali să redenumească orașul, și nu invers.

În același timp, orașul a organizat un miting în sprijinul schimbării numelui: câțiva localnici au mărșăluit în centrul orașului cu un banner colorat cu panglica Sfântului Gheorghe (simbolul oficial al Zilei Victoriei în Rusia), scandând „Pentru Stalingrad!” Unul dintre participanții la marș a spus că numele Stalingrad „îi dă cu adevărat aripi”.

Tatiana Pedan, coordonator regional al mișcării socialiste Frontul de Stânga, a menționat, de asemenea, potențiala schimbare a numelui. Pedan a subliniat că apreciază bustul lui Stalin, dar se opune revenirii la Stalingrad. „Bineînțeles, am vrut ca orașul să poarte numele lui Stalin, dar cred că orașul nu este demn de numele său în starea sa actuală.”

Vladimir Titov, membru al biroului din Volgograd al partidului politic de opoziție Iabloko, a condamnat ceremonia de inaugurare a bustului și a remarcat că orașul nu și-a exprimat opoziția față de această mutare, deoarece societatea civilă din Rusia este acum „complet călcată în picioare”. „Autoritățile au găsit un moment convenabil în care puțini pot spune ceva”, a explicat Titov.

Membrul biroului federal al Iabloko, Alexander Efimov, s-a opus și el monumentului lui Stalin și a inițiat o petiție împotriva redenumirii Volgogradului în Stalingrad, care a fost deja semnată de peste 2.000 de persoane. El consideră că nu a existat o campanie de amploare împotriva monumentului deoarece „oamenii nu înțeleg pericolul”.

Putin a călătorit la Volgograd în cea de-a doua zi a festivităților pentru victoria bătăliei de la Stalingrad.

Orașul a izolat străzile și a blocat conexiunea la internet pentru a se pregăti de vizita sa, în timp ce autoritățile locale au înlocuit indicatoarele stradale, pentru o zi, cu Stalingrad.

Pregătirile pentru vizita lui Putin au început cu mult înainte ca aceasta să fie anunțată oficial. V1.ru notează că guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bociarov, nu a mai fost văzut în public după 24 ianuarie. Potrivit publicației, acesta a fost trimis în carantină înainte de întâlnirea cu liderul rus.

Pe 2 februarie, Putin a ținut un discurs la Sala Centrală de Concerte, în care a spus în special că Rusia este amenințată din nou de tancurile germane marcate cu cruci și a făcut o paralelă între războiul din Ucraina și lupta Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste. În același timp, Putin a uitat să menționeze că echipamentul militar al Bundeswehr are desenate pe el cruci medievale templiere și nu Balkenkreuz de pe vremea Wehrmachtului.

Redenumirea Volgogradului în Stalingrad a fost deja discutată la începutul anilor 2000: Alevtina Aparina, membră a Partidului Comunist, a susținut revenirea la vechea denumire în 2002. În replică, Vladimir Titov, membru al Yabloko, a scris un articol în care sugera ca bulevardul Lenin din localitate să fie redenumit în bulevardul Stalingrad, deoarece aici au avut loc luptele pentru oraș. Cu toate acestea, inițiativa sa nu a fost susținută. „Spun că aceasta este o problemă politică, înțelegeți? O jumătate din populație nu-l place deloc pe Stalin, cealaltă jumătate îl place prea mult. Haideți să nu divizăm societatea”, explică el.

În prezent, Volgograd își schimbă numele de nouă ori pe an la date legate de cel de-al Doilea Război Mondial și de evenimente militare.

În același an, șeful fracțiunii Partidului Comunist din parlamentul regional, Nikolai Parșin, a declarat că „restabilirea numelui orașului ca Stalingrad este decizia corectă din punct de vedere legal și istoric”. Partidul urma să depună o acțiune în justiție la Curtea Supremă a Rusiei pentru a declara ilegală decizia din 1961 de redenumire a orașului. Cu toate acestea, procesul nu s-a concretizat niciodată.

Problema a fost ridicată din nou în 2021, când copreședintele partidului politic „O Rusie Justă – Pentru Adevăr”, Zahar Prilepin, a declarat că a redactat un proiect de lege pentru a redenumi oficial orașul în Stalingrad.

Potrivit acestuia, schimbarea numelui reprezintă „o încercare de-a construi un nou socialism și de-a domina Eurasia.”

El urma să prezinte proiectul de lege în cauză la camera inferioară a parlamentului rus.

În 2022, legislatorii din partidul de guvernământ Rusia Unită au sugerat modificarea legislației regionale privind redenumirea teritoriilor și orașelor. Versiunea inițială prevedea că sentimentele publicului cu privire la schimbările de nume sunt măsurate prin sondaje. Propunerea legislatorilor nu conținea acest punct. În schimb, pentru a evalua opinia publică, parlamentul regional ar trebui să trimită documente în termen de cinci zile de la aprobarea moțiunii către un organism reprezentativ, care are la dispoziție 45 de zile pentru a decide cea mai bună cale de acțiune.

Parlamentarii insistau că propunerea era doar o formalitate pentru a pune în concordanță legislația regională cu practica federală. Cu toate acestea, inițiativa a provocat numeroase discuții în regiune, deoarece oamenii erau suspicioși că proiectul de lege ar putea inaugura redenumirea orașului Volgograd, indiferent de opinia locuitorilor săi.

În vara anului 2022, guvernatorul Bociarov a semnat în cele din urmă legea, dar cu un amendament semnificativ, spunând că orice schimbare de nume este posibilă doar prin intermediul unui referendum sau al unui sondaj.

În noiembrie, o altă propunere privind Stalingrad a fost prezentată de Consiliul regional al veteranilor condus de Alexander Bloșkin. La rândul său, Bociarov a reamintit organizației că orice schimbare oficială a numelui trebuie să se facă după consultarea populației. Guvernatorul a instruit oficialii să creeze un consiliu public special format din reprezentanți ai comunității veteranilor, ai autorităților și ai grupurilor regionale de cetățeni pentru a studia opinia publică în această privință. Consiliul este menit să ofere un răspuns dacă este necesar un eventual referendum. Cu toate acestea, nu se știe cum îi va sonda pe locuitorii din Volgograd și cum va analiza rezultatele. Consiliul și-a ținut prima ședință la 5 februarie, dar nu a luat nicio decizie importantă.

Alexander Saygin, un politolog din Volgograd, a declarat pentru Novaia Gazeta Europa că consiliul are „sarcina decorativă de a imita opinia publică” și de a-i reprezenta pe cei care susțin schimbarea numelui atunci când este posibil. Potrivit acestuia, membrii consiliului sunt sceptici cu privire la orice sondaj de opinie și cred că pot înclina balanța în favoarea Stalingradului.

„Ca să fiu sincer, un referendum ar fi o soluție strălucită în situația actuală pentru a pune capăt definitiv ideii de redenumire. Pentru că nimeni nu va mai putea ridica acest subiect timp de cel puțin zece ani dacă locuitorii se vor opune oricărei schimbări de nume”, explică Saygin.

La începutul lunii ianuarie, problema Volgograd/Stalingrad a ajuns la guvernul rus. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a precizat că Kremlinul nu este implicat în nicio discuție despre potențiala schimbare de nume.

În toamna anului 2022, mass-media locale și-au luat sarcina de a le cere locuitorilor din Volgograd părerea cu privire la revenirea la Stalingrad. Politicienii locali și-au exprimat, de asemenea, opiniile cu privire la această problemă. De exemplu, fostul prim-ministru al Rusiei Serghei Stepașin și secretarul general al Partidului Comunist din Rusia, Ghennadi Ziuganov, au susținut inițiativa.

Fostul primar din Volgograd, Roman Grebennikov, a criticat ideea ca fiind un „truc politic”. „Cineva vrea ca oamenii să se gândească la numele nou și vechi al orașului în loc să se gândească la problemele reale”, a declarat el.

Înaintea vizitei lui Putin la Volgograd, serviciul public de sondaje al Rusiei a publicat rezultatele sondajului său la inițiativa lui Bociarov: 67% dintre locuitorii orașului s-au opus ideii, în timp ce doar 26% au susținut-o. Cei mai mulți dintre respondenți nu au fost de acord cu schimbarea numelui din cauza îngrijorărilor legate de costurile ridicate și de o posibilă „spălare de bani” (21%). Al doilea cel mai popular motiv este „nu văd niciun rost” (12%).

Igor Belskih, profesor de economie la filiala din Volgograd a Universității ruse de economie Plehanov, a declarat pentru Novaia Gazeta Europa că aproximativ 700.000 de locuitori din Volgograd ar trebui să schimbe documentele oficiale, ceea ce ar costa sute de milioane sau chiar miliarde de ruble și ar copleși instituțiile locale de stat. „Unii oameni pur și simplu nu ar vrea să schimbe documentele din motive ideologice, alții pur și simplu nu au timp pentru asta. Toate acestea sunt amenzi potențiale care vor umple bugetele locale deficitare și vor provoca multe tensiuni la nivel local”, a explicat Belskih.