Expoziţia „Cuza 150” – vernisată la Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru a marca 150 de ani de la moartea domnitorului Unirii

Istoricii vorbesc despre o epocă plină de dificultăți, care nu l-au împiedicat pe Alexandru Ioan Cuza să pună România pe șine ori să înceapă reforme pentru care a rămas în inimile românilor. De exemplu, împroprietărirea țăranilor.

Ernest Oberländer Târnoveanu, director general al Muzeului Național de Istorie a României: Am văzut documente în care se scria că peste trei zile trebuia să fie făcute plăți și nu existau bani în visteria țării și cu toate acestea, Cuza, împreună cu colaboratorii săi, au găsit și mijloace și energie și fantezie pentru a face ca să se nască și să funcționeze temeinic, până în zilele noastre, instituții indispensabile ale acestui stat. Practic, nu există instituție modernă a României de la Ministerul de Apărare până la Educației sau Ministerul pentru Culte, Ministerul de Externe, chiar și muzeul în care ne aflăm sau universitățile din Iași și București, să nu fie înființate pe vremea lui Cuza.

Exista și problema resursei umane: în cele două Principate unite nu erau mai mult de 20 de persoane cu diplomă de bacalaureat sau 2-3 cu studii universitare, dar cu acești oameni, Cuza a consolidat statul român. Popular, printre români, a rămas în istorie și datorită metodelor prin care îi prindea pe negustorii evazioniști cu ocaua mică. Tronul domnitorului, sabia de învestitură, tabloul lui Aman care reprezintă scena Unirii, sunt reprezentative pentru domnia Cuza, iar verigheta pe care i-a dăruit-o Elenei Cuza, ceasurile cu monogramă sau sigiliul personal vorbesc despre omul Cuza.

Camelia Csiki: Un loc important în expoziția Omul Cuza, îi este dedicatei Mariei Obrenovici, cea care i-a fost amantă domnitorului și cea despre care se spune că l-ar fi trădat, dar și femeia care i-a oferit doi copii pe care i-a crescut cu dragoste Elena Cuza, cea care i-a fost soție.

Alexandru Ioan Cuza a murit în urma unei răceli puternice, în timp ce se afla în Dusseldorf. Avea probleme cu inima și plămânii, dar a plecat din Italia în Germania, unde dorea să își dea copiii la studii. Drumul i-a fost fatal.

Cornel Ilie, muzeograf: Cuza a acceptat această situație a tragismului lui, la un moment dat a dorit să se întoarcă, chiar a fost ales deputat de Mehedinți. Refuzul lui de a se întoarce în țară, chiar dacă domnitorul Carol l-a invitat să se întoarcă în țară, nu dorea să provoace tulburări, să trezească idei care ar fi făcut țării de aceea a acceptat exilul și a murit în exil, dar cu gândul întotdeauna la binele României.

Expoziția din Capitală va fi deschisă până la anul, în martie.