Nepoata Smarandei Brăescu îi calcă pe urme mătușii ei. În Capitală, la Cercul Militar, este o expoziție dedicată Reginei Zborului

Prima femeie parașutist din România, Smaranda Brăescu, a executat primul salt în 1928, de la înălțimea de 600 de metri. Patru ani mai târziu, a devenit campioană mondială absolută la parașutism, după o săritură de la înălțimea de 7.233 de metri, care a durat 25 de minute. Decorată de Rege si detestată de comuniști, Smaranda Brăescu a transmis în familie dragostea pentru zbor: strănepoatei ei. Ruxandra are 23 de ani, studiaza geografia și calcă pe urmele marii parașutiste.

„Străbunica mea este verișoara cu Smaranda Brăescu. Este o legătură maternă într-un fel, am aflat de această legătură după ce m-am înscris la cursurile de parașutism; înainte nu știam, nu mi-au spus, au ținut secret și mama și bunica. Peste tot la parașutism am auzit despre Smaranda Brăescu și (…) am venit acasă și am zis: „Mama, m-am înscris la parașutism, o să încep cursurile și am luat și examen”. Și face: „Ruxi, știi că noi am avut în familie o mare parașutista?”. Am zis „nu, pe cine?”. A zis: „Pe Smaranda Brăescu”. Nu se poate”, a declarat strănepoata Smarandei Brăescu.

Ruxandra a adunat deja 32 de salturi cu parașuta. Ea a admirat la expoziția deschisă la Cercul Militar casca pe care a purtat-o Smaranda Brăescu în perioada interbelică. O are în minte și în suflet de fiecare dată când se pregătește să sară de la mii de metri deasupra pământului.

„Este o onoare și o încărcătură senzațională emoțională. Primul salt, sinceră să fiu, cred că nimeni nu și-l amintește, este o fracțiune de secundă în care se întâmplă, de abia după al doilea – al treilea salt începi să înțelegi puțin ce se întâmplă cu tine, este o senzație euforică, timpul se dilată în aer, are o totul altă apreciere. Este minunat”, a mai spus Ruxandra.

„Regina Aerului”, așa cum era numită marea parașutistă, a făcut zboruri umanitare pentru transportul răniților în cel de-Al Doilea Război Mondial.

„Saltul cu parașuta atunci era un risc enorm, se încerca convingerea piloților să folosească parașuta de salvare, dar piloții preferau să aterizeze forțat decât să se salveze cu parașuta”, a explicat Laurențiu Buzenchi, comandor de aviaţie în rezervă.

Anul 2022 îi este dedicat Smarandei Brăescu, pentru că se împlinesc 90 de ani de la saltul istoric cu care a marcat recordul mondial.