Sunt sanşe mai bune ca România să fie primită în Schengen, dar nu există o garanție, a declarat președintele Klaus Iohannis. România va fi evaluată suplimentar în perioada următoare, la solicitarea autorităților de la București, în speranţa unui răspuns pozitiv. Pusă în așteptare de 11 ani, țara noastră cere insistent statelor membre opozante să recunoască progresele realizate și îndeplinirea condițiilor pentru a fi parte a spațiului european de liberă circulație.
Instituțiile statului român fac eforturi susținute să își convingă partenerii europeni că România nu mai poate fi ținută în anticamera Schengen. Experții europeni revin zilele acestea la București să verifice organizarea punctelor de frontieră și pregătirea angajaților ministerului de Interne.
Lucian Bode, ministrul de Interne: "Acest război absurd din Ucraina a arătat capacitatea României de a fi un garant de securitate la frontierele Schengen. România gestionează peste 2070 km de frontieră a UE."
Aflat la Praga la reuniunea comunității europene, Klaus Iohannis a transmis că există o opinie majoritară favorabilă pentru primirea României în Schengen. Ceea ce ar reprezenta și o dovadă de solidaritate a Uniunii în aceste vremuri de instabilitate geopolitică. Președintele Iohannis afișează însă un optimism moderat: "Suntem în faza în care se pregătește o vizită a experților în România, care vor să vadă încă o dată, după 11 ani, dacă ceea ce s-a realizat atunci s-a consolidat, dacă în continuare suntem pe poziția solidă pe care noi știm că o avem. După aceea, sigur, vor fi încă discuțiile politice și discuția finală care nu se va purta în Consiliu, ci în Consiliul Uniunii, în formatul numit JAI - Justiție și Afaceri Interne. Acolo se ia, de fapt, decizia. Nu toate punctele sunt încă lămurite, dar cred că de data aceasta avem șanse mai bune decât în altă conjunctură."
Europarlamentarii români au cerut în plenara de la Strasbourg o decizie favorabilă pentru România. Unele declarații au făcut valuri. Rareș Bogdan a avut o intervenție dură la dezbaterea din Parlamentul European, în care a arătat că sunt două țări care, deși companiile lor au afaceri în România și "dețin o bună parte din sistemul bancar și de asigurări", îi "umilesc sistematic pe români", blocând aderarea la Schengen.
"Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați de toți membrii UE? Să provocam o criză alimentară la nivel european? Să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale, care traversează zilnic România pentru a ajunge pe piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia?" - a întrebat europarlamentarul român în plenul Parlamentului european.
Președintele României a simțit nevoia să liniștească apele: "Aşa o variantă nu există. Noi, dimpotrivă, facem tot ce putem ca să înlesnim exportul de cereale din Ucraina, pentru a preveni o criză alimentară globală. Deci aşa ceva iese din orice discuţie."
Pe 8 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne urmează să se pronunțe dacă România aderă sau nu la Schengen în acest an.
VEZI ȘI: