Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
VIDEO TELEJURNAL

EXCLUSIVITATE Ministrul delegat pentru Buget: "Nu mai lăsăm banii să doarmă"

Problema fondurilor pentru DNA a fost rezolvată, a dat asigurări ministrul Darius Vâlcov. El a declarat că situaţia s-a clarificat după întâlnirea pe care a avut-o cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc. Ministrul delegat pentru Buget a fost invitat la Telejurnal pentru a vorbi despre calculele pe 2015. El a explicat cum a fost construit bugetul şi cum au decurs negocierile cu FMI. Discuţia a fost transmisă LIVE de TVR1 şi TVR News.

11 Decembrie 2014, 15:13 (actualizat 11 Decembrie 2014, 22:27) |
Interviu cu ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov
EMBED VIDEO LINK CU VIDEO
Embed:
Link:
 |  GALERIE FOTO

Bugetul pentru DNA

"Nu, nu apar bani în plus. În cadrul bugetului pe care noi l-am prezentat astăzi, în cadrul bugetului Ministerului Public se regăsesc toţi banii ceruţi pentru anul 2015 de către Direcţia Naţională Anticorupţie. Deci direct DNA-ul va primi toţi banii ceruţi, dar nu prin mărirea bugetului, ci printr-o alocare în interiorul Ministerului Public, corectă, astfel încât DNA-ul să primească aceşti bani. Singura diferenţă care s-a constatat şi nelămurire, să spunem, între cele 3 părţi a fost inexistenţa titlurilor executorii în bugetul de anul viitor faţă de anul acesta. (...) Este fix bugetul solicitat de DNA (...) fără însă a se mări bugetul", a precizat ministrul Darius Vâlcov. 

Bugetul pentru Sănătate

"Va fi un pic mai greu să explic tuturor de ce bugetul Ministerului Sănătăţii scade, deşi alocările pentru Sănătate cresc cu 3 procente, am cifrele exacte aici, de la 27,2 miliarde - anul 2014 la 28,1 miliarde - 2015. Însă există un titlu distinct în cadrul Ministerului Sănătăţii, şi anume este titlul de Transferuri. Cu banii aceştia, proveniţi de la bugetul de stat, Ministerul Sănătăţii completează Fondul Naţional de Sănătate, de unde se direcţionează banii către spitale. Însă cu cât economia merge mai bine şi cu cât avem mai mulţi angajaţi şi plătiţi mai bine, banii din contribuţiile de sănătate se duc direct în Fondul Naţional de Sănătate.

Practic, dacă mâine am mai avea 400 de mii de angajaţi, Ministerul Sănătăţii ar trebui la acest capitol Transferuri să renunţe la cele 2 miliarde pe care le dă la completarea Fondului de Sănătate pentru că banii provin direct de la angajaţi. Cu cât economia merge mai bine, acest titlu de la Ministerul Sănătăţii se reduce, cu cât economia merge mai rău, trebuie să venim în completare la banii destinaţi Fondului Naţional de Sănătate.

Este un pic mai complicat să explic pentru cei care nu înţeleg foarte bine partea contabilă şi economică, însă în afară de acest titlu,  tot ceea ce înseamnă investiţii, tot ceea ce înseamnă alocări pentru bunuri şi servicii creşte. Vă dau un singur exemplu - la capitolul de Investiţii la Ministerul Sănătăţii, de la 10 milioane alocaţi anul acesta ajungem la 260 de milioane anul viitor, banii pe programe nu scad ci cresc,  aşa că, nu cu sumele cu care ne-am dori, probabil ne-am dori creşteri de 10, 20%, dar pentru Sănătate, anul acesta avem în plus 0,8 miliarde, 800 de milioane de lei, adică 3%".

"Dacă ne uităm mai ales în ultimii 3 ani de zile, o să vedem că din 2011 până în 2014 şi anul viitor, în 2015, avem o creştere pentru Sănătate de la 20 la 28 de miliarde. Asta înseamnă o creştere de 42%. Întreb eu - în aceşti 3 ani de zile, s-a şi văzut că aceşti bani au intrat direct în îmbunătăţirea sistemului? Trebuie să vedem şi cum se cheltuiesc aceşti bani. (...) Este pentru prima dată când acest guvern reuşeşte ca, şi la nivel local, şi la nivel central, să plătească toate arieratele. Deci tot ceea ce avem arierat la data de 30 octombrie s-a stins prin ultima rectificare de buget. Nu spun că suntem perfecţi, dar încercăm să ajungem acolo."

Buget pentru Economie şi Fonduri Europene

"Ministerul Economiei şi Ministerul Fondurilor Europene cresc foarte mult pentru că au bani alocaţi pentru proiectele de cofinanţare cu fonduri nerambursabile. Aceşti bani practic vor trebui să fie cheltuiţi anul viitor în special pe POS DRU şi pe POS CCE şi de aici avem această creştere. Creşterea, eu zic spectaculoasă, anul viitor, în bugetul de anul viitor faţă de bugetul de anul acesta, este în ceea ce priveşte investiţiile. La investiţii creştem cu 23,8%. Practic, de la 34 - 35 de miliarde anul acesta, ne ducem anul viitor la 44 de miliarde. (...) Ceea ce îmi doresc eu, ca după ce am alocat aceşti bani, şi premierul Ponta a spus foarte clar - mergem anul acesta pe investiţii, să reuşim să-i şi cheltuim".

Top 3 proiecte de investiţii

"Este clar. Vorbim de infrastructură, sănătate şi educaţie. Eu am şi cifrele dacă interesează, la Transporturi - şi aici avem şi Ministerul Transporturilor, şi CNADNR-ul - creşterea este de 15,6%, de la 19,8 mld. la 22,9, în învăţământ avem o creştere de 7,9%, de la 23,4 la 25,2. În Sănătate şi în Apărare, creşterea este de 3%".

Bugetul pentru Apărare

"Este o creştere de 3%, de la 9,6 mld. la 9,9 mld. Nu este acea creştere de 0,3% în plus pe care ne-am fi dorit-o cu toţii, pentru că, aşa cum aţi văzut, în urma negocierilor atât cu Fondul, dar mai ales cu Uniunea Europeană, nu am primit acest accept ca banii suplimentari pe care îi alocăm Apărării să poată fi prinşi şi la suplimentarea deficitului de cash de la 1,83 să ajungem la un 2,13".

"Nu mai lăsăm banii să doarmă în Buget"

"O să vă dau un exemplu ce s-a întâmplat anul acesta şi anii trecuţi. La un singur titlu, la Dobânzi, noi plătim dobânzi anual (...) ne-am împrumutat şi ne împrumutăm, trebuie să plătim dobânzi, cum plătesc toate ţările care au aceste împrumuturi. Anul acesta s-au alocat la începutul anului 10,7 miliarde, la sfârşitul anului am constatat că, în execuţie, am avut nevoie doar de 8,9 - 9 miliarde. Deci, practic, 1,7 miliarde le-am alocat la începutul anului şi nu le-am folosit până în luna noiembrie (...) pentru că nu am estimat foarte corect cheltuielile. Aceşti 1,7, dacă la începutul anului nu i-am fi alocat dobânzilor şi i-am fi băgat direct în investiţii, ar fi produs, la rândul lor, alţi bani - ori în investiţii, ori în consum, ori în măsuri de relaxare fiscală, care s-ar fi dus tot în economie. Acest lucru nu s-a întâmplat numai la acest titlu, la Dobânzi. S-a întâmplat şi la cheltuieli de personal şamd.

Discuţia pe care am avut-o cu echipa mea a fost ca, anul viitor, când construim bugetul, să facem calculele cu exactitate, nemţeşte. Dacă ne trebuie 2 lei, 2 lei primim în buget, nu 3, pentru că al treilea leu ar însemna că stă 11 luni şi nu produce, doarme. Nu ne mai permitem să avem aceşti bănuţi, mulţi sau puţini, în total să ştiţi că reprezintă 4 miliarde, care efectiv stau 11 luni şi după 11 luni încercăm să-i băgăm în economie. Este foarte greu ca în 2 luni să cheltuieşti orice sumă de bani fără să te gândeşti că a apărut şi risipa printre ei".

"Absolut toate măsurile s-a dovedit că sunt sustenabile. Şi când au venit Comisia şi Fondul, ne-au pus pe masă următoarea întrebare: - Bun, aveţi o gaură de 15 miliarde, cum o acoperim? Şi le-am spus: - Bun, despre ce gaură vorbim? Haideţi să nu ne mai uităm la televizor, haideţi să încercăm să vedem cifrele. Şi după ce am văzut cifrele, după ce am stabilit deficitul, după ce am stabilit nivelul veniturilor şi al cheltuielilor, cu surpriză, o surpriză foarte plăcută pentru dumnealor, au constatat că acea gaură de fapt nu există. A existat undeva un 2,5 miliarde, dar aveam şi noi aşii noştri în mânecă, orice echipă de negociere trebuie să-şi pregătească aceşti aşi, şi după o zi de discuţii s-a văzut că bugetul se închide foarte bine, fără a fi nevoie să mărim nicio taxă şi niciun impozit, ba dimpotrivă, dacă vă mai amintiţi, acum o lună discutam cum închidem bugetul, şi acuma deja discutăm bun, dar aţi redus doar 2 taxe, am redus şi TVA-ul pentru all inclusive, am redus şi taxa pe construcţii speciale, de la 1,5 la 1, vedeţi cum s-au schimbat lucrurile într-o singură lună?".

(w300) Bugetul peMinisterele Muncii, Dezvoltării, Finanţelor, Fondurilor Europene, Agriculturii, Mediului, Transporturilor, Economiei vor avea bugete mai mari anul viitor.

Reducerea sumelor alocate instituţiilor din sistemul de justiţie în proiectul de buget pe 2015 stârneşte nemulţumiri atât la DNA, cât şi la Înalta Curte sau la Consiliul Superior al Magistraturii. Reprezentanţii acestora se plâng că o eventuală subfinanţare le-ar putea împiedica sau chiar bloca activitatea.

Ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, a explicat marţi, la Ora de Ştiri, că s-a renunţat la banii puşi deoparte pentru fiecare capitol de cheltuieli din bugetul pentru 2015. Nu şi la rezerva făcută pentru a acoperi pensiile şi salariile în cazul unei noi crize financiare.

Tot ce se dă în plus la salarii, pensii sau alocaţii va fi acoperit prin cheltuieli mai mici în alte sectoare sau prin bani mai mulţi pe care statul susţine că-i va colecta.

Ministrul Vâlcov a anunţat miercuri, după şedinţa de guvern, că la anul va fi menţinută  acciza la nivelul anului acesta. Vâlcov a precizat că acesta este nivelul convenit  cu FMI  şi Comisia Europeană.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN POLITIC
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 12°C 14°C
IASI 14°C 9°C
CLUJ 10°C 8°C
CONSTANTA 10°C 12°C
CRAIOVA 14°C 13°C
BRASOV 10°C 8°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 23 Februarie 2020, 03:20
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 21-02-2020
Deschidere: 10144.16
Maxim: 10175.27
Mimim: 10091.16
Variatie: -0.46%
BRD
16.36
0.12%
FP
1.37
0%
TLV
2.57
0.19%
SNG
35.05
1.69%
SNP
0.42
0.95%
TRP
0.34
0.29%
SIF4
0.93
0%
SIF3
0.45
0.44%
SIF5
2.73
0.37%
RMAH
0.50
0%
ARHIVĂ ȘTIRI