EXCLUSIVITATE Confort distrus de haosul imobiliar. Locuințe construite în jurul Capitalei fără investiții în utilități

Comuna Berceni, județul Ilfov. Se crapă de ziuă. Mii de familii și-au construit case aici atrași de prețurile mici la terenuri și de o viaţă mai liniştită. Dar fiecare dimineaţă începe cu un coşmar: drumul spre Bucureşti, spre serviciu.

„Mergi mai repede pe jos. (…) Mă bucur când vine vremea mai bună, când este cald, pentru că pot să merg pe câmp ca să evit această coloană în care stăm de mai bine de 10-15 minute”, povestește Alexandru Vâlvoi, fondatorul Asociației „România Fără Gropi” .

Alexandru face o oră și jumătate până la birou. Drumul județean pe care toate maşinile sunt obligate să circule a devenit prea mic.

Cătălin Deacu, jurnalist TVR: „O soluție pentru fluidizarea traficului ar fi construcția unui pasaj peste șoseaua de centură. Momentan, podul este doar proiect. Lucrările vor fi gata, în cel mai fericit caz, în vara lui 2020”.

Comuna Berceni nu are nici canalizare sau trotuare. Străzile nu mai fac față celor peste 6.000 de mașini, mai multe decât gospodăriile.

Actualul primar dă vina pe dezvoltarea haotică aprobată în trecut.

7 kilometri de drumuri comunale vor fi asfaltați anul acesta. Trotuarele și canalizarea vor fi amenajate abia la anul. Ar fi trebuit făcute înainte de ridicarea vilelor.

Tot mai aglomerată este și comuna Chiajna. Populația a crescut brusc, după ce mii de familii și-au ridicat vile ori și-au cumpărat apartamente noi la prețuri mai avantajoase decât în Capitală.

„În comuna Chiajna se construiește continuu. Cum zona este tot mai aglomerată, unii localnici mai găsesc loc de parcare doar în câmp”, subliniază Cătălin Deacu.

Oficial, aici trăiesc 25.000 de persoane. Neoficial, numărul lor este dublu. Mulţi nu au nici apă potabilă şi canalizare.

Vechile străzi care deservesc noile ansambluri imobiliare sunt pline de gropi.

Reprezentanții primăriei susțin că nu pot condiționa acordarea autorizațiilor de construcție de existența utilităților. Din acest motiv, asfaltările și extinderea rețelei de canalizare se fac după construcția blocurilor.

Legislația în materie de urbanism este în continuare destul de slabă, explică profesorul Bogdan Suditu, de la Departamentul de Georgrafie Umană și Economică, Universitatea din București. Au existat încercări de a o consolida, care au eșuat însă în Parlament.

În România, legea urbanismului nu a mai fost actualizată de 17 ani. Experţii susţin că nu mai corespunde dezvoltării imobiliare și ar trebui urgent revizuită sau dublată de regulamente mult mai stricte.