România se bucură de sprijinul Parlamentului European în actuala etapă de discuţii cu ţările membre pentru aderarea la Schengen. Într-un interviu în exclusivitate pentru TVR, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a dat asigurări că va face tot posibilul pentru ca România să devină parte din spaţiul de liberă circulaţie cât mai curând posibil. StirileTVR.ro vă prezintă integral interviul realizat de colega noastră Maria Smarandache.
- În primul rând, ce poate face Parlamentul European pentru ca România să fie acceptată în spaţiul Schengen anul acesta?
- Aceasta este o chestiune asupra căreia eu, ca preşedintă a PE, insist şi nu doar printre colegii mei din PE în rândul cărora există o majoritate covârşitoare pentru de mulţi ani, mai exact de când România şi-a finalizat toate obligaţiile ca stat membru UE ca să se alăture zonei Schengen. Am văzut anul trecut că o decizie în acest sens nu a fost luată, am observat o uriaşă dezamăgire, pe care şi eu am simţit-o când am fost la Bucureşti iar angajamentul meu faţă de România este că PE va fi întotdeauna de partea României. De ce? Pentru că văd transformările şi efectele aduse unei ţări ca România nu doar prin apartenenţa la UE, cum s-a observat de la integrare, dar şi prin includerea în Schengen unde sunteţi deja de facto pentru că aţi îndeplinit toate obligaţiile Schengen. Voi face tot posibilul să mă asigur că acest lucru se va întâmpla în cel mai scurt timp posibil.
- Ce poate face UE pentru a-şi securiza frontierele?
- În acest sens, chiar săptămâna aceasta am votat un pachet important de iniţiative legislative în domeniul migraţiei, care este o mare provocare pentru noi. În 2019, la ultimele alegeri europene, statele membre, inclusiv România, şi cetăţenii noştri au spus clar că este necesar ca UE să rezolve problema migraţiei. Migraţia nu este o problemă cu care se confruntă un stat singur, ci întreaga Europă. Iar realitatea, mai ales acum în perioada post-COVID, este că vom vedea noi fluxuri migratorii. Partea bună a lucrurilor este că am văzut un uriaş val de solidaritate, în special în România, pentru primirea refugiaţilor ucraineni în casele şi inimile românilor. A fost o dovadă clară de solidaritate europeană. Când vorbim despre politica noastră migratorie, ce spunem? E nevoie să fie cuprinzătoare: să fie corectă cu cei care au nevoie de protecţie, să fie fermă cu cei care nu au acele nevoi, cu alte cuvinte politica de întoarcere în ţările de origine să fie puternică şi de asemenea să fie o politică foarte fermă şi decisivă cu cei care fac trafic de oameni sau se folosesc de cei mai vulnerabili locuitori ai planetei. Asta înseamnă securizarea graniţelor noastre externe, să ne asigurăm că procedurile noastre sunt identice în orice punct al frontierei externe, desigur sunt diferenţe între graniţele terestre şi marine iar situaţia din unele ţări este extrem de volatilă şi vulnerabilă. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că statele din prima linie sunt ajutate şi să garantăm că agenţiile noastre, de exemplu FRONTEX sau EASA sunt acolo să ajute statele membre care sunt în prima linie.
- Cum şi în ce condiţii oligarhii din Republica Moldova pot face obiectul sancţiunilor europene?
- Pentru noi, indiferent ce am decide şi pentru oricine, fie că vorbim despre încălcarea unor sancţiuni, încălcarea unor legi internaţionale, comiterea unor infracţiuni pedepsite universal, ne uităm la ce au făcut SUA sau Marea Britanie, la ce am făcut noi în ultimul an cu sancţiunile în Rusia şi Belarus şi am spus mereu că vom face tot ce trebuie să facem împotriva oligarhilor de oriunde.
- Dincolo de fonduri cum poate fi susţinută Republica Moldova în drumul său spre UE?
- În primul rând, aţi menţionat finanţarea, care este foarte importantă, crucială pentru Moldvoa şi aici aş vrea să salut conducerea de la Chişinău, pe foarte puternica preşedintă Maia Sandu care şi-a ghidat ţara într-o perioadă foarte dificilă, foarte vulnerabilă şi când presiunile sunt constante. Salut şi vizita făcută acolo de preşedintele Consiliului European Charles Michel, care a fost un important semnal de solidaritate şi susţinere europeană. Finanţarea este importantă, ajutorul politic este important, dar la fel de importantă este şi condamnarea oricăror fapte ilegale. Reformele judiciare sunt importante. Când vorbim despre primirea Moldovei ca ţară candidată la UE, acel moment nu a fost lipsit de semnificaţie, a fost un gest făcut pentru a transmite cel mai puternic mesaj că Moldova aparţine familiei europene. Mai mult, când vorbim despre ce trebuie să facem pentru Ucraina, trebuie să discutăm să facem la fel şi pentru Moldova. Dacă vorbim despre extinderea acordului de roaming pentru Ucraina, trebuie să includem şi Moldova. Când vorbim despre extinderea programelor, indiferent că e vorba de finanţare, cercetare, educaţie, schimb de experienţă, orice oferă speranţă tinerilor de acolo, şi am întânit mulţi tineri moldoveni care văd Europa ca pe casa lor, trebuie să facem la fel şi pentru Moldova.
- O ultimă întrebare: sondajele arată un euroscepticism în creştere, iar în aceste condiţii ar fi acceptabile alianţe cu partide extremiste?
- Pentru mine, acest Parlament şi Uniunea Europeană în ansamblu trebuie să se concentreze pe o ideologie constructivă pro-europeană de centru. În acest legislativ, majorităţile pe care le-am format în ultimul an pe subiecte ca schimbările climatice, digitalizare, inflaţie, război, plafonarea preţurilor sau sancţiuni nu ar fi fost posibile fără acel centru constructiv şi pro-european. Este uşor să spui: populiştii conduc cu titluri de presă. Dar eu vreau să ofer altceva, să schimb această atitudine prin explicarea mesajului nostru, printr-o comunicare clară şi prin convingerea cetăţenilor că pot vota pentru altfel de politicieni, care văd în politică o forţă a binelui şi care chiar pot schimba în bine vieţile oamenilor.
| AZI | MAINE | |
| BUCURESTI | 31°C  |
31°C |
| IASI | 31°C |
29°C  |
| CLUJ | 25°C |
23°C |
| CONSTANTA | 25°C |
26°C |
| CRAIOVA | 27°C |
27°C |
| BRASOV | 27°C |
26°C |
