Sute de dosare penale, sub semnul întrebării, după decizia CCR. Cine ar putea scăpa de proces, dacă nu se mai poate prelungi termenul de prescripție

Până acum, procurorii puteau întrerupe termenul prescripției, adică cel în care poate fi cercetată o faptă, prin aducerea unor noi probe. Acest articol a fost declarat acum neconstituțional. Asta îi va ajuta pe mulți inculpați dacă procurorul nu obține o condamnare definitivă în interiorul termenului general de prescripție de 5, 8, 10 sau de 15 ani, în care faptele se prescriu iar procesele se închid și inculpatul nu mai răspunde pentru faptele comise.

Potrivit unor surse, un proces în curs ce ar putea fi oprit de aceasta decizie a CCR este cel al Elenei Udrea și al Ioanei Basescu, ale căror fapte ar fi ajuns la termenul de prescripție.

Augustin Zegrean, fost judecător CCR: „Deci, ca să înţeleagă poporul, ai comis o faptă în 2010, termenul de prescripţie este 10 ani. După 10 ani nu mai poate fi trimis în judecată şi condamnat pentru fapta aia. Până acum, dacă se îndeplineşte orice act de procedură, se întrerupe cursul prescripţiei şi începe un nou termen de prescripţie, deci, dacă la 8 ani de la comiterea faptei nu ai fost trimis în judecată şi mai erau 2 ani până se încheia prescripţia, mai făcea procurorul un act sau judecătorul şi mai dura 10 ani până la prescripţie. Acum, nu mai curge un nou termen de prescripţie oricâte acte de procedură se fac”.

Curtea a fost sesizată să judece acest articol de omul de afaceri Adrian Mititelu, condamnat definitiv la trei ani de închisoare pentru evaziune fiscală. După decizia judecătorilor CCR, fiul omului de afaceri a și scris pe Facebook că tatăl sau va fi eliberat. Iar fostul șef al Casei de Asigurări, Lucian Duță, condamnat în primă instanță la șase ani de închisoare, a cerut Curții de Apel București ca procesul lui să fie repus pe rol, pentru a se constată că faptele lui s-au prescris. El e acuzat că a luat mită peste șase milioane de euro.

Cristian Ene, avocat: „Cu siguranță se va aplica această decizie tuturor proceselor terminate în care s-a invocat această excepție de neconstituționalitate și a fost trimisă la Curtea Constituțională spre a fi judecată sau, respectiv, a fost respinsă de către instanțele judecătorești.  În cauzele care au devenit definitive, în momentul în care s-a admis această decizie, prin mecanismul unei căi extraordinare de revizuire, aceste dosare pot fi revizuite și pot beneficia de nouă decizie a CCR”.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu: „Nu pot face în acest moment speculații, în special până nu vedem motivarea Curtea Constituțională. Așteptăm decizia CCR vom vedea ce scrie în motivare, din punct de vedere al Ministerului Justiției care este inițiator ale legii, vom adapta proiectul în curs  pe care îl avem în consultare cu Comisia Europeană. Noi avem la minister un proiect de lege care urmează să fie promovat în perioada imediat următoare, este în consultare cu Comisia Europeană și ne vom adresa și acestui articol. La articolul 155 există un text de remediu care spune că întreruperea se face  la comunicarea oricărui act de procedură suspectului sau inculpatului. Sintagmă care lipsea din proiect”.

Intr-un răspuns pentru TVR, Parchetul General arată ca infracțiuni pentru care se dau pedepse între 5 și 10 ani, cercetarea presupune perioade mai mari decat prescripția generală de 8 ani. Vorbim de evaziune fiscală, rele tratamente aplicate minorului, infracțiuni de corupție sau trafic de persoane.

O asociație a procurorilor susține că decizia CCR poate echivala cu o adevărată amnistie, iar o mare parte dintre inculpați ar putea scăpa imediat de acuzații. Sunt nemulțumiți și polițiștii care spun că sunt prea puțini ca să termine la timp un dosar.

Bogdan Tudosă, vicepreședintele Sindicatului Diamantul: „Deficitul este foarte mare în Poliţia Română, mai ales în cadrul acestor structuri de investigaţii criminale, ei bine deci am ajuns la o medie de dosare penale per lucrător de 100, am auzit cazuri în care colegi de-ai mei au 500 de dosare în lucru”.

Parchetul General, pentru TVR, despre decizia CCR: Consecințele vor fi majore, cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracțiune

Consecințele deciziei Curții Constituționale privind declararea ca neconstituțional a unui articol din Codul Penal, prin care procurorii putea să obțină întreruperea prescripției răspunderii penale, vor fi „majore, cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracțiune”, avertizează Parchetul General, într-un răspuns la solicitarea Televiziunii Române.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției (PÎCCJ) mai arată, în răspunsul transmis la solicitarea Televiziunii Române, că, dacă neconstituționalitatea pronunțată de CCR va antrena încetarea efectelor art. 155 Cod penal, „ar fi afectate infracțiuni precum: furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înșelăciunea, unele forme ale pronografiei infantile, unele infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice, accidentele de circulație”.

Mai mult, „în grupa de infracțiuni cu pedepse între 5 și 10 ani, pentru care prescripția generală este de 8 ani, sunt infracțiuni grave și a căror cercetare presupune perioade mai mari, în mod obiectiv: evaziunea fiscală, rele tratamente aplicate minorului, infracțiuni de corupție, traficul de persoane”. Parchetul General arată că „întreruperea termenului de prescripție reprezintă un instrument pentru protecția victimelor infracțiunilor ”.

Totodată, PÎCCJ atrage atenția că „aspectul de neconstituționalitate poate fi ușor remediat, dar intervenția unei discontinuități a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR, afectând cvasitotalitatea infracțiunilor”.

Redăm mai jos toate precizările făcute de Parchetul General, la solicitarea TVR, privind declararea ca neconstituțional a art. 155 Cod penal de către CCR:

„Orice analiză, la acest moment, este orientativă, exploratorie, pentru că punerea în acord a dispozițiilor neconstituționale depinde de motivarea și criteriile reținute de curte.