Jens Stoltenberg, la TVR INFO: Suntem vigilenţi și pregătiţi să apărăm toţi aliaţii, dar nu avem niciun indiciu că Rusia plănuieşte vreo operaţiune militară împotriva unui stat NATO

La finalul celor două zile ale reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO de la București, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, spune că principalul mesaj al summitului este susținerea Ucrainei. Oficialul NATO subliniază că importanța faptului că reuniunea a fost organizată la Bucureşti:   arată angajamentul ferm al țării noastre la Alianţă, dar transmite şi mesajul că NATO este aici. Stoltenberg spune că nu există niciun indiciu că Rusia plănuieşte vreo operaţiune militară împotriva unui stat NATO, dar dă asigurări că aliații sunt vigilenţi și pregătiţi să apere toţi aliaţii. Declarațiile au fot făcute într-u interviu exclusiv acordat pentru Știrile TVR jurnalistei Ramona Avramescu.

30 Noiembrie 2022, 23:34 (actualizat 30 Noiembrie 2022, 23:52) Știrile TVR |

Ramona Avramescu: Aţi ajuns la capătul a două zile de discuţii la Bucureşti, pentru prima oară când Alianţa s-a reunit la acest nivel pe flancul de Est de când Rusia a invadat Ucraina. La ce concluzii aţi ajuns?

Jens Stoltenberg: A fost o întâlnire oportună şi foarte importantă şi cred că este important că am organizat-o la Bucureşti pentru că arată angajamentul ferm al României la Alianţa noastră, dar transmite şi mesajul că NATO este aici. Nu doar prin această întâlnire a miniştrilor ci prin prezenţa NATO în România, lucru foarte important pentru stabilitatea şi securitatea din zona Mării Negre şi, desigur, din România. Principalul mesaj al acestei reuniuni este că trebuie să susţinem Ucraina. Să-i ajutăm să respingă acţiunile agresive ale Rusiei şi mai ales acum, să-i ajutăm cu sisteme de apărare antiaeriană pentru a putea proteja oraşele ucrainene, infrastructura ucraineană şi civilii în faţă acestor atacuri aeriene nesăbuite împotriva Ucrainei, aşa cum am văzut în ultimele săptămâni.

Ramona Avramescu: V-aţi întâlnit şi cu preşedintele Iohannis care şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la implementarea unor decizii luate la Madrid. A spus că e nevoie de o prezenţă mai puternică şi de mai multe capacităţi defensive pe flancul de est, repoziţionarea de echipamente şi un plan de acţiune concret. Împărtăşiţi evaluarea preşedintelui României?

Jens StoltenebrgAm avut o întâlnire foarte bună cu preşedintele Iohannis şi l-am asigurat că NATO are planuri de apărare pentru toţi aliaţii, inclusiv România şi statele din regiunea Mării Negre, aliaţii NATO din această zonă. Ne-am crescut considerabil prezenţa aici, iar acest lucru a început din 2014 după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea. Iar ulterior, mai ales după invazia de anul acesta, am tot adăugat noi trupe. Eu personal am vizitat Baza MK (n.r. Mihail Kogălniceanu) din România chiar înainte de invazie, iar după acel moment s-au adăugat mai multe trupe americane, un grup de luptă sub conducere franceză, forţe aeriene şi terestre care au crescut semificativ prezenţa noastră în România. De asemenea, evaluăm constant ce mai trebuie să facem şi să punem în practică deciziile luate la summitul de la Madrid ca să avem mai multe forţe avansate, mai multe echipamente prepoziţionate, dar şi diferite trupe speciale ce pot fi desfăşurate rapid pentru a întări apărarea, de exemplu, în România. Toate acestea sunt parte din capacitatea de adaptare a NATO şi în ultimul an am implementat cea mai semnificativă întărire a apărării noastre colective de la sfârşitul Războiului Rece, iar creşterea prezenţei noastre în România este parte din acest efort.

Ramona Avramescu:  Câteva ţări au participat pentru prima oară la această reuniune în calitate de observatori, desigur Suedia şi Finlanda au fost invitate să se alăture alianţei, dar şi ţări partenere şi aş dori să vorbim în special despre Moldova care este direct afectată de atacurile Rusiei în Ucraina, fiindu-i afectat în special sistemul de energie. Moldova este o ţară neutră. Ce poate face NATO pentru securitatea acestei ţări?

Jens Stoltenebrg: În primul rând, respectăm neutralitatea Moldovei. NATO nu a forţat niciodată vreo ţară să se alăture Alianţei. A fost o decizie luată mereu în acord cu doleanţele exprimate liber şi democratic de cetăţenii acelor ţări care au decis să adere la NATO, aşa cum a făcut şi România în urmă cu nişte ani. Dar, cu respect faţă de neutralitatea Moldovei, Moldova a fost şi este un partener NATO de mulţi ani. Am colaborat şi i-am ajutat să creeze şi să-şi consolideze instituţiile de apărare şi securitate, să implementeze reforme şi am avut şi unele cooperări practice. Suntem pregătiţi să facem şi mai mult, m-am întâlnit recent cu preşedintele Moldovei şi am discutat cum poate NATO să facă mai mult, să-i susţinem mai mult. La întâlnirea de aici de la Bucureşti cu ministrul de Externe al Moldovei am avut discuţii aplicate despre cum ar putea aliaţii să ofere mai mult sprijin Moldovei, inclusiv sprijin economic aşa cum se ajută mulţi aliaţi la nivel bilateral.

Ramona Avramescu: Incidentul din Polonia când doi oameni au fost ucişi de rachete pe teritoriul NATO a generat multe îngrijorări în ţările care au graniţă cu Ucraina. Cât de mare este riscul ca un incident similar să se producă din nou în Polonia sau în România sau în Moldova?

Jens Stolteneberg: În vecinătatea noastră are loc un război în toată puterea cuvântului, chiar dincolo de graniţele României, Slovaciei, Ungariei, Poloniei, toate fiind state NATO. Războaiele sunt periculoase, iar incidente şi accidente se pot întâmpla oricând. De aceea trebuie să rămânem vigilenţi, să monitorizăm atent situaţia şi desigur să transmitem mesajul că dacă va exista un atac intenţionat asupra unui stat NATO toată Alianţa va fi acolo, că un atac asupra unui stat memebru va atrage răspunsul întregii Alianţe. Şi transmitem acest mesaj Moscovei pentru a ne asigura că nu există loc de calcule greşite sau neînţelegeri cu privire la unitatea noastră şi faptul că suntem pregătiţi să apărăm absolut toţi aliaţii. Motivul pentru care facem asta, şi am făcut-o constant de mai mult de 70 ani, este nu ca să provocăm un conflict, ci ca să-l prevenim, ca să menţinem pacea. NATO nu este parte în acest conflict. Susţinem Ucraina ca să-şi poată exercita dreptul la autoapărare, dar noi nu suntem parte din acest conflict. Ne-am crescut prezenţa militară, în special pe flancul estic al Alianţei, ca să eliminăm orice îndoială a Moscovei că nu am fi pregătiţi să apărăm toţi aliaţii şi facem acest lucru tocmai pentru a preveni o escaladare a conflictului dincolo de graniţele Ucrainei. Referitor la incidentul din Polonia, nu avem niciun indiciu că a fost vorba de un atac intenţionat asupra teritoriului NATO, cel mai probabil a fost o rachetă a forţelor de apărare ucrainene, dar responsabilitatea aparţine Rusiei pentru că acel incident nu s-ar fi produs dacă ruşii nu ar fi tras cu peste o sută de rachete asupra Ucrainei în acea zi. Desigur, Ucraina a încercat să se apere şi exact asta a făcut. În concluzie, vreau să vă spun că suntem vigilenţi, monitorizăm, suntem pregătiţi să apărăm toţi aliaţii, dar nu avem niciun indiciu că Rusia plănuieşte vreo operaţiune militară împotriva unui stat NATO, asta şi pentru că suntem aici, ne apărăm aliaţii şi am transmis acest mesaj foarte clar.

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CRAWL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 1°C 2°C
IASI -3°C 0°C
CLUJ -6°C -5°C
CONSTANTA 0°C 1°C
CRAIOVA 0°C 0°C
BRASOV -4°C -6°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI