EXCLUSIV Jens Stoltenberg, Secretarul general al NATO: România este un aliat cheie. Aducem un tribut soldaţilor români din Afganistan

9 octombrie 2017, 22:21

Lucian Pîrvoiu: D-le Secretar general, cum percepeţi rolul pe care România îl joacă în Alianţă, una dintre ţările care deja îşi respectă angajamentul de a aloca două procente din PIB bugetului apărării?

Jens Stoltenberg: România este un aliat cheie al NATO din mai multe motive, România contribuie la siguranţa Aliantei, la apărarea colectivă, în moduri diverse. Prin investirea a două procente din PIB în apărare nu numai anul acesta, dar şi în următorul deceniu, fiind, de asemenea, gazda sistemului nostru de apărare antibalistică, dar, de asemenea, şi prin faptul că este gazda brigadei multinaţionale din sud-est, ca să nu uităm de contribuţia României cu trupe în Afganistan şi Kosovo. Am vizitat recent Afganistanul şi m-am întâlnit cu soldaţii români în Kandahar şi este extrem de impresionant să vezi dedicarea şi profesionalismul militarilor romani şi le mulţumesc foarte mult pentru contribuţie.

Lucian Pîrvoiu: Pentru că aţi menţionat Afganistanul, este adevărat, mulţi soldaţi au murit pe câmpul de luptă, care este evoluţia în teren şi care ar fi calea către o soluţie?

Jens Stoltenberg: Situţia din Afganistan este una foarte complexă. Acolo este violenţă, instabilitate, există grupări teroriste, talibani, DAESH sau ISIS, care operează în Afganistan, aşa că plătim un preţ mare pentru a fi prezenţi acolo. Aşa că aducem un tribut soldaţilor români prezenţi acolo şi suntem recunoscători pentru contribuţia lor. În acelaşi timp, suntem conştienţi că preţul părăsirii zonei ar fi mai mare decât cel al rămânerii în Afganistan. Dacă părăsim Afganistanul, riscăm ca această ţară să devină din nou o platformă teroristă, din care să se organizeze atacuri teroriste împotriva natiunilor noastre aşa cum s-a întamplat cu 9/11. Şi tocmai acesta este motivul pentru care ne aflăm în Afganistan: lupta împotriva terorismului.

Lucian Pîrvoiu: Revenind la România, ţara noastră este una dintre ţările expuse la provocările de pe graniţa de est a Alianţei. Evident că multe lucruri s-au îmbunătăţit cu acţiunile Alianţei de descurajare a ameninţărilor, există acum brigada multinaţională de la Craiova, dar există în continuare preocupări legate de situaţia din Marea Neagră. Care sunt evoluţiile în această zonă, atât din punct de vedere maritim, cât şi aerian?

Jens Stoltenberg: Am observat o prezenţă crescută a armatei ruse la Marea Neagră, mai ales în Crimeea, unde au fost instalate mai multe instalaţii militare. NATO a răspuns cu masură, în mod defensiv, pentru că nu dorim să creştem tensiunea, nu dorim un nou război rece, dar trebuie să răspundem şi sa ne asigurăm că avem acţiuni de descurajare ferme, care să apere orice aliat împotriva oricăror ameninţări. Prin urmare, am crescut prezenţa noastră aeriană, avem mai multe misiuni de poliţie aeriană, avem avioane din Canada şi alţi aliaţi, care patrulează zona. De asemenea, avem şi o prezenţa marină mai imprtantă în zonă, mai multe exerciţii, mai multe nave, şi, de asemena, avem brigada multinaţională care este o brigadă cheie pentru antrenamente pentru realizarea interoperabilităţii, posibilitatea ca mai multe forţe ale NATO să coloboreze pentru acelaşi scop.

Lucian Pîrvoiu: D-le Secretar general, cât de important este angajamentul Alianţei, de a securiza frontiera estică, în lumina anunţului de la summitul din primavară, de la Bruxelles, care menţionează ca nouă prioritate a Alianței lupta împotriva terorismului?

Jens Stoltenberg: NATO trebuie să fie capabil să îndeplinească mai multe misiuni, în acelaşi timp. Aşa că Alianţa trebuie să fie capabilă să lupte împotriva terorismului, aşa cum o face deja în Afganistan, de atâţia ani, sau cum o face prin contribuţiile împtriva DAESH în Irak şi Siria. În acelaşi timp, am implementat cea mai importantă întărire a forţelor de la războiul rece încoace, cu patru brigăzi de luptă în nord est, la Marea Baltică şi în Polonia, dar şi cu o prezenţă mărită în sud-est, în România, sau cu prezenţa aeriană şi maritimă în zona Mării Negre. Prin urmare, trebuie să luptăm împotriva terorismului şi să protejam garniţa estică, în acelaşi timp.

Lucian Pîrvoiu: Aţi vorbit despre lupta împotriva terorismului. Cum va arăta aceasta efectiv, cum se vor implica țările aliate?

Jens Stoltenberg: NATO contribuie în mai multe feluri la lupta împotriva terorismului. Cea mai importantă operaţiune a noastră, din acest punct de vedere, este în Afganistan, unde îi antrenăm pe afgani pentru a lupta cu teroriştii şi a stabiliza ţara lor. Nu mai participăm efectiv la lupte direct, dar îi antrenăm şi îi consiliem pe afgani ca să ducă această luptă. Suntem, de asemenea, parte a coaliţiei care luptă împotriva ISIS, unde participăm cu avioane de supraveghere, care au ajutat la crearea unei hărţi aeriene pentru Alianţă, împotriva ISIS. De asemenea, antrenăm forţele irakiene, pentru a participa mai eficient în această luptă. Lucrăm şi cu celelalte ţări din regiune şi am intensficat şi activitatea în zona de intelligence, deci, prin urmare, participăm la lupta împotriva terorismului în diverse feluri.

Lucian Pîrvoiu: La final, d-le Secretar general, aţi vizitat de curând centrul de excelenţă în combaterea ameninţărilor hibride din Finlanda. Cum tratează Alianţa aceste ameninţări, cum ar fi mişcările separatiste din Europa, de exemplu din Catalonia? Consideră Alianţa aceste mişcări drept o potenţială Ameninţare?

Jens Stoltenberg: Situaţia din Catalonia este una internă, de natură constituţională, aşa că nu voi comenta pe această temă, dar la ameniţările hibride, care sunt diferite, NATO se adaptează şi răspunde. Am constatat o combinaţie în aceste ameniţări o combinaţie între mişcări civile sau militare de agresiune, operatiuni acoperite care folosesc propaganda, sau uneori soldaţi care nu poartă unifrmă, ca în cazul Crimeei. Prin urmare, ameninţările hibride glisează de la tweet-uri, până la tancuri, o mare diversitate de provocări. NATO răspunde prin întărirea forţelor în zona de est a Alianţei, dar şi prin întărirea apărării pe zona cyber, prin urmare, răspundem în mai multe feluri.

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă