Europa se confruntă cu un risc crescut de recesiune. Economiștii se așteaptă ca economia europeană să înceapă să se contracte în a doua jumătate a anului 2022

Economia Europei va fi lovită de mai multi factori, inclusiv scăderea cererii în SUA – cea mai mare piață de export a acesteia – consecințele continue din invazia Ucrainei de către Rusia și creșterile aferente ale prețurilor la alimente și energie, potrivit Nomura, o bancă de investiții japoneză cu operațiuni semnificative în Londra.

Nomura a spus că se așteaptă ca economia europeană să înceapă să se contracte în a doua jumătate a anului 2022 și ca recesiunea să continue până în vara lui 2023, cu o scădere totală de 1,7% din PIB.

Europa se luptă cu „condiții de natură globală (creșterea prețurilor la energie și a inflației, riscuri geopolitice în creștere și incertitudine), ceea ce ne face să credem că economiile europene vor suferi aceeași soartă – recesiune – ca și SUA”, a scris George Buckley, un economist Nomura.

Prețurile energiei au crescut deja în a doua jumătate a anului 2021, pe măsură ce economiile importante au ridicat blocajele din cauza pandemiei de coronavirus, dar invazia Ucrainei de către Rusia a adăugat un nivel suplimentar de dificultate, deoarece UE, SUA și Marea Britanie au încercat să izoleze Rusia economic.

Europa este încă foarte dependentă de Rusia pentru aprovizionarea sa cu energie, iar Vladimir Putin a răspuns sancțiunilor prin încetinirea aprovizionării cu gaze.

Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaze prin conducta Nord Stream 1 către Germania și prin conducta TurkStream către Bulgaria și a întrerupt aprovizionarea către Polonia prin conducta Yamal.

Inflația din zona euro a atins o rată anuală de 8,6% în iunie, cea mai mare de când a fost creat blocul în 1999.

Analiștii de la JP Morgan Chase, banca de investiții din SUA, au declarat săptămâna trecută că Rusia ar putea provoca și creșteri „stratosferice” ale prețului petrolului dacă ar folosi reduceri de producție pentru a riposta.

Analiştii, inclusiv Natasha Kaneva, au scris că preţurile s-ar putea tripla la 380 de dolari (314 lire sterline) barilul dacă Rusia ar reduce producţia cu 5 milioane de barili pe zi. Un baril de țiței Brent pentru livrare în septembrie valora 111 USD la sfârșitul săptămânii trecute pe piețele futures.

„Este probabil ca guvernul Rusiei să riposteze prin reducerea producției, ca o modalitate de a provoca destabilizări în vest”, au scris analiștii lui JP Morgan

Kay Neufeld și Jonas Keck, economiști la Centrul de Cercetare în Economie și Afaceri, au declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a creat „o adevărată criză paneuropeană” și au spus că există cel puțin două șanse din cinci de recesiune europeană.

Germania, cea mai mare economie a Europei, este deosebit de vulnerabilă din cauza controlului Rusiei asupra conductei Nord Stream 1. Conducta este programată să se închidă pentru o perioadă de 10 zile, începând cu 11 iulie, pentru întreținerea anuală planificată. Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat săptămâna trecută presei germane că guvernul se teme că Rusia va refuza redeschiderea conductei, o mișcare care ar putea cauza penurie în timpul iernii.

„Pare clar că, în cazul penuriei de gaze în Europa, o recesiune severă va fi aproape sigură”, au scris Neufeld și Keck. „Acest lucru se datorează faptului că țările europene sunt legate între ele nu numai prin interconexiuni energetice, ci și prin lanțuri de aprovizionare extrem de integrate.

O aprovizionare deficitară cu gaze va duce la creșteri suplimentare ale prețurilor la energie pentru consumatori, adăugând presiuni inflaționiste și o pondere mai mare din veniturile gospodăriilor alocată cheltuielilor pentru energie, ceea ce reprezintă un risc de recesiune în sine.

Țările europene care depind de gazul rusesc se luptă pentru a găsi modalități alternative de aprovizionare. Guvernul german speră că două terminale plutitoare care pot accepta gaze naturale lichide vor fi în funcțiune în această iarnă.

Deși Regatul Unit nu importă direct gaze din Rusia, penuria europeană ar putea în continuare exacerba criza costului vieții prin creșterea prețului gazului pe piețele deschise. Acest lucru ar forța Marea Britanie să plătească mai mult, un cost care ar putea fi reflectat în facturile pentru consumatori și întreprinderi.

Nomura a prognozat o scădere a PIB-ului Regatului Unit de 1,5% în timpul unei recesiuni așteptate.