Este Putin în pericol? Răspunsurile a patru experți în geopolitică

În rubrica „Marea Întrebare” de pe Project Syndicate, Robert D. Kaplan, Dina Khapaeva, Mark Leonard și Angela Stent dezbat următoarea dilemă: stăpânirea politică a lui Putin va scădea odată ce va pierde definitiv contaxtul cu realitatea?

Robert D. Kaplan, specialist în geopolitică al Foreign Policy Research Institute

Da, Putin este în pericol. Nu are răspunsuri convenționale la dilema de pe câmpul de luptă. Soldații săi nu sunt motivați, iar noii recruți vor fi și mai puțin. Echipamentul și armamentul lui sunt inferioare celor pe care americanii le trimit ucrainenilor. Este foarte probabil să piardă în continuare teritoriu. Cu cât pierderile sunt mai grave și cu cât costurile materiale ale războiului sunt mai mari, cu atât va avea mai puțin sprijin pe frontul intern și va fi mai greu să mențină controlul asupra Imperiului Rus în Caucaz, Orientul Îndepărtat și în alte părți.

Va folosi Putin o armă nucleară tactică? Aceasta este mai mult o întrebare shakespeariană decât una geopolitică, din moment ce el va lua decizia singur și de frică – teama că, dacă nu o folosește, se va confrunta cu consecințe și mai grave. Istoria Rusiei sugerează că, dacă țara suferă o înfrângere umilitoare sub conducerea sa, el ar putea fi înlăturat de la putere. Și dacă va fi înlăturat de la putere, probabil – dacă nu imediat, atunci în cele din urmă – își va pierde viața.

Problema cu această linie de gândire este că, oricât de rău ar merge războiul, nu există un mecanism legal sau birocratic clar pentru revocarea din funcție a lui Putin. Sistemul Rusiei este mult mai puțin ordonat și instituționalizat decât, să zicem, cel al Chinei. Putin se află în centrul unei încrengături de militari, servicii de informații și figuri oligarhice care îi datorează averea și pozițiile și ale căror averi și statut ar fi amenințate de îndepărtarea sa. Înlocuirea lui Putin ar putea fi astfel o afacere dezordonată, chiar violentă.

Ne aflăm în mijlocul unei drame istorice al cărei deznodământ ar putea avea loc în săptămânile și lunile următoare.

Dina Khapaeva, expert în politică rusă la Georgia Institute of Technology

Dacă mafiotul care amenință lumea cu butonul său nuclear este în pericol – și dacă vom deveni cu toții victime ale terorismului său – depinde în întregime de răspunsul occidental la șantajul său.

Putin este o creatură de buncăr, pentru că viața lui din spatele zidurilor medievale ale Kremlinului nu a fost niciodată lipsită de frică. De multă vreme se temea de perspectiva unei noi Revoluții Portocalii, din care să iasă o Ucraina democratică, orientată spre Vest. Coșmarul lui Putin a fost că acest lucru i-ar putea inspira pe ruși să urmeze exemplul. Aceste temeri s-au intensificat în timpul protestelor în masă din 2011-2012 în Rusia și a Revoltei Maidan din 2013-2014 în Ucraina și explică de ce trupele ruse s-au aruncat în Donbas și Crimeea în 2014.

Dar cea mai recentă invazie a fost motivată doar parțial de temerile legate de Ucraina. Creșterea îngrijorării față de nemulțumirea internă la adresa regimului Putin, după criza COVID-19, a fost, de asemenea, printre motivele declanșării războiului. Acum, eșecul armatei ruse de a obține o victorie rapidă în Ucraina și nemulțumirea – oricât de pasivă – față de mobilizare agravează anxietatea lui Putin.

Într-adevăr, există semne de tensiuni la Kremlin. La fel ca o mafie, Kremlinul a reușit din punct de vedere istoric să-și mențină luptele pentru putere în interior. Astăzi, scurge informații clasificate. Aghiotanții de extremă-dreapta ai lui Putin critică regimul său pentru presupusa lipsă de dorință de a comite suficiente atrocități ca să subjuge Ucraina.

Dar nu cred că vreunul dintre acești factori interni va determina dacă Putin va desfășura sau nu arme nucleare în Ucraina. Putin folosește șantajul nuclear pentru că crede că Occidentul nu va risca un război nuclear, indiferent de situație. Dacă Occidentul îi dă dreptate – și dacă „experți” precum Elon Musk preiau conducerea în conceperea unui „acord de pace” – acesta va fi al patrulea război din care Putin iese nu doar nevătămat, ci chiar întărit. El va susține cu siguranță tradiția sovietică și post-sovietică de nepocăință pentru crime împotriva umanității.

Cu toate astea, în timp ce unii extremiști de dreapta ruși visează la „focul purificator al Apocalipsei”, iar lui Putin însuși îi place să folosească această retorică, prietenii lui Putin – inclusiv generalii săi – sunt doar niște hoți; ei nu caută anihilarea. Dacă Occidentul îl va contracara, ei vor fi atenți.

Până acum însă, răspunsul Occidentului la anexarea ilegală a 15% din teritoriul Ucrainei de către Putin și la escaladarea nucleară fără precedent a inclus puțin mai mult decât o nouă rundă de sancțiuni, inclusiv „lovitura” cu sancțiuni personale împotriva guvernatorului băncii centrale a Rusiei, Elvira Nabiullina… NATO, i se poate părea lui Putin, este pregătită să stea cu mâinile în sân și să privească Rusia livrând o bombă nucleară pe front. Până când Kremlinul își va da seama că Occidentul este pregătit să treacă dincolo de cuvinte, își va continua destabilizarea nesăbuită a securității mondiale, cu sau fără Putin la cârmă.

Mark Leonard, director al European Council on Foreign Relations

Potrivit biografilor săi, Putin se simte întotdeauna în pericol. Fie din născare, fie ca urmare a experienței sale de agent KGB, președintele rus este constant vigilent cu privire la amenințările interne și externe la adresa regimului său. Fiona Hill, fost director senior pentru afaceri europene și ruse la Consiliul Național de Securitate al SUA, și Clifford Gaddy, expert principal al Brookings Institution, îl descriu drept „un luptător și un supraviețuitor”.

Unii comentatori au susținut că recentele succese ale Ucrainei pe câmpul de luptă ar putea pune în pericol poziția lui Putin, având în vedere că atât de mult din legitimitatea sa este legată de capacitatea sa de a proiecta puterea. Dar cea mai recentă fuite en avant al lui Putin – „mobilizarea parțială” a forțelor armate ale Rusiei și anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene – este caracteristică abordării sale față de adversitate: escaladați-vă calea de-a ieși din necazuri.

Când Putin este depășit, el recurge adesea la manevre neconvenționale. Marea frică, de la Washington la Berlin, este locul unde ar putea duce escaladarea dacă armata rusă se confruntă cu o retragere. Acest lucru explică de ce unii cred că Statele Unite încearcă să înarmeze Ucraina doar cât să împingă Rusia înapoi, fără a obține o „victorie catastrofală” care l-ar putea provoca pe Putin, disperat, să recurgă la arme nucleare.

Putin, la rândul său, trebuie să spere că amenințările sale nucleare îi vor oferi suficient timp pentru o iarnă rece, marcată de lipsuri de energie, care să slăbească hotărârea guvernelor occidentale. Încă se bazează pe faptul că democrațiile occidentale sunt în pericol înainte de a fi.

Angela Stent, expert Brookings Institution

Stăpânirea lui Putin pare astăzi mai puțin sigură decât era atunci când și-a anunțat „operațiunea militară specială”, la primele ore ale zilei de 24 februarie. Dar nu ați bănui asta după comportamentul său. Discursul său prin care a anunțat anexarea a patru regiuni ucrainene a fost atât strident, cât și încrezător, chiar dacă forțele ucrainene recucereau teritoriul a cărui suveranitate o pretindea el.

Dacă ucrainenii continuă să elibereze zonele ocupate de ruși, iar mobilizarea nu reușește să îmbunătățească norocul Rusiei în următoarele câteva luni, poziția lui Putin ar putea fi slăbită și mai mult. Acest lucru l-ar pune sub presiune pentru a escalada războiul, folosind atât arme convenționale, cât și neconvenționale. Câștigurile Ucrainei ar fi puse în pericol, iar capacitatea ei de a repinge invadatorii ruși ar fi slăbită.

Este posibilă apariția unui grup de ruși care înțeleg că negocierea încheierii războiului este în interesul țării lor. Dar Putin nu va conduce o astfel de negociere. Pentru el, războiul din Ucraina este o chestiune existențială, pentru că și-a mizat moștenirea pe reunirea Ucrainei și Rusiei. Se va agăța de putere cât va putea, folosind toate mijloacele pe care le are la dispoziție.