Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.
ANUL BRÂNCOVEANU

Epoca Brâncoveanu, un nou stil în artă şi arhitectură

Emanciparea spirituală şi socială din vremea domniei lui Constantin Brâncoveanu, începută odată cu primii Mavrocordaţi şi care a durat până către anii 1730,  a influenţat prin rafinament artistic şi exuberanţă decorativă şi stilul din arhitectură sau artele plastice. Noul stil s-a răspândit în toată Ţara Românească ajungând chiar şi în Transilvania şi a purtat numele domnitorului Brâncoveanu.

31 Iulie 2014, 14:02 | Documentar de Liliana Teică |
Manastirea Hurezi
Manastirea Hurezi
Manastirea Hurezi foişorul lui Dionisie
Constantin Brâncoveanu 1
Foişorul lui Dionisie manastirea Hurezi
Manastirea Hurezi
Fresca Manastirea Hurezi
Palatul Mogosoaia
Biserica Stavropoleos
Manastirea de la Hurezi
Interior Biserica Hurezi
Interior Palatul Mogosoaia

2014 este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu şi o rememorare a faptelor şi personalităţilor care au marcat epoca.

Începând cu predecesorii lui Brâncoveanu, Matei Basarab (1632-1654) şi Şerban Cantacuzino (1678-1688) în artă s-a conturat un caracter românesc, eliberat treptat de sub influenţele bizantine şi orientale, o îmbinare a tradiţiilor artistice valahe cu noile forme aduse de şcoala italiană în Renaşterea occidentală. Apogeul de dezvoltare artistica a fost atins abia în vremea domniei lui Brâncoveanu, stabilă şi îndelungată, si de aceea noul stil este asociat cu numele domnitorului.

Arhitectura şi sculptura

În arhitectură construcţiilor noutatea a fost dispariţia stâlpilor de susţinere şi a contraforturilor, a apărut în schimb un tip nou de coloană, asemănătoare cu  cea corintica, dar cu capiteluri mai mici, cu care au fost decorate şi pridvoarele construcţiilor bisericeşti, până atunci masive şi greoaie.

(w400) Palatul Mo

Au apărut, la construcţiile laice, loggii sau foişoare cu scară, galerii şi pridvoare deschise, cu scopul de împodobi clădirea cu elemente monumentale, dar şi cu rol funcţional,  idei preluate arhitectura Renaşterii sau de la reşedinţele princiare de la Constantinopol.

Palatele au fost ridicate mai ales în apropierea unor ape, în incinte  rectangulare, iar poarta şi anexele gospodăreşti erau situate pe latura opusă reşedinţei care avea două  niveluri deasupra pivniţelor,  pe latura dinspre curte era foişorul, iar pe latura dinspre lac loggia.

Şi condiţiile de igienă şi confort  s-au schimbat, reşedinţele domneşti şi palatele au fost dotate cu aducţii de apă, băi şi toalete interioare.

(w300) Biserica S

În decorarea noilor constructii, a ancadramentele de la uşi şi ferestre, s-au adoptat ornamente bogate cu motive vegetale şi florale specifice Renaşterii şi barocului, sculpturilor în piatră li s-au adaugat ornamente reprezentând vrejuri de viţă şi struguri, flori şi frunze de acant, floarea soarelui şi flori de primăvară – lalea, bujor sau narcisă.

Sunt figurate şi personaje biblice, Moise, Aaron, Samson luptându-se cu leul, cei 4 evanghelişti sau  chipuri de îngeri.

La fel de abundent decorate erau şi bordurile pietrelor funerare, cu stemele de familie şi inscripții într-un registru central, sau lemnul pentru mobilier, balustrade şi lambriuri sau iconostasele şi uşile bisericiilor, ca cea a  mănăstirii Horezu sau cele ale Bisericii Stavropoleos din București.

Noul stil de a construi preia aşadar elemente din barocul european - monumetalitatea şi ornamentele excesive în decorarea exterioară şi interioara, din stilul renascentist - proporţiile zvelte şi armonioase, sau din stilul bizantin, dar şi din cel valah, autohton.

Pe scurt, noul stil era eclectic, o îmbinare reuşită de stiluri diverse.

Se spune că stilul brâncovenesc s-a născut la Hurezi, cel mai vast ansamblu de arhitectură monastică din Ţara Românească, principala ctitorie de cult a domnitorului, ridicată între 1690 şi 1697. Pentru ctitoria sa domnitorul Constantin Brâncoveanu a ales cei mai pricepuţi meşteri ai vremii şi le-a cerut  să creeze ceva original,  într-un stil cu adevărat românesc. La decorarea bisericii au lucrat Pârvu Mutu, Manole, Caragea, Istrate şi Manea zidarul, chipurile lor fiind chiar reprezentate într-un tablou votiv din pridvorul lăcaşului de cult.

(w620) Manastirea

Pridvorul bisericii a fost construit mai scund decât pronaosul, într-un raport echilibrat cu peretele de deasupra arcadei, coloanele au fost cioplite întocmai cu cele de la Biserica Doamnei din Bucureşti, iar faţadele au fost tencuite şi decorate cu arcaturi, iar în registrul lor superior se află un element circular simbolizând o cunună. Şi scenele biblice de pe marea frescă din biserică au fost luminate de elementele florale în culori vii care despart sinoadele ecumenice de compoziţiile cu caracter laic, cu scene din viaţa împaratului Constantin cel Mare.

(w400) Manastirea

Cea mai spectaculoasa parte este însă asa-numitulFoisor al lui Dionisie“, o capodoperă sculpturală care le-a placut atat de mult Regelui Carol I şi Reginei Elisabeta încât au cerut să li se construiască şi la Castelul Peleş unul asemănător.

Este o construcţie deschisă pe mai multe laturi care protejează şi decorează intrarea în conac şi permite accesul la etaj.

(w400) Foişorul

Foişorul este sustinut de coloane şi balustrade decorate cu lujeri, acante şi caneluri, dar şi cu motive zoomorfice şi cu emblemele celor doua Principate româneşti, vulturul cu o cruce în cioc, din stema Tării Romăneşti, şi capul de zimbru, din stema Moldovei.

A fost ridicat pe vremea egumenului Dionisie Balacescu, între anii 1725-1753, prin măiestria meşterului pietrar Iosif, şi esta dupa părerea aproape unanimă a specialiştilor o capodopera a sculpturii brâncoveneşti.

În acelşi stil au fost ridicate apoi, în 1698,  şi reşedința de vară a domnitorului de la Potlogi, în 1702 Palatul de la Mogoşoaia sau  Palatul Mitropolitan din Bucureşti.

Şi tot în noul stil românesc brâncovenesc a au fost construite şi edifiiciile religioase Biserica Fundenii Doamnei ctitorită în 1699, Biserica Colţea în 1700,  Biserica Stavropoleos ridicată între 1724-1730 sau Biserica Kretzulescu, dar şi Mănăstirea Antim ctitorită între 1713 şi 1715 sau Mănăstirea Văcăreşti ridicată între 1716 şi 1722.

Pictura epocii

(w460) Interior PPrima prima dată palatele sunt împodobite cu picturi în care sunt reprezentate subiecte laice, apar portretele sau compoziţiile istorice, ca de exemplu la fresca de la Palatul Mogoşoaia Călătoria lui Brâncoveanu la Constantinopol.

Datorită răspândirii culturii scrise, în special din literatura patristică, şi subiectele religioase sunt îmbogățite cu noi teme din iconografie, apare tendinţa spre un stil narativ şi abundente elemente decorative.

Şcoala principală de pictură brâncovenească a fost cea de la Hurezi, reprezentanţii cei mai de seamă fiind  Pârvu Mutu şi zugravul Constantinos.

(w460) Interior B

Sunt considerate capodopere ale stilului brâncovenesc în pictură decorul Bisericii Doamnei din Bucureşti, executat în 1699 de zugravul grec Constantinos în colaborare cu Ioan, picturile murale ale Mănăstirii Horezu, executate între 1692 şi 1694 de Pârvu Mutu şi Constantinos, şi tabloul votiv al familiei Cantacuzino executat de Pârvu Mutu la Filipeștii de Pădure în 1692.

Surse

Florea, Vasile Istoria Artei Româneşti, Vol III, Chişinău, ed Hyperion 1991.

Ioan, Augustin Ce este şi cum arată arhitectura cu specific naţional?, Coferinţă NEC

Manea, Cristina Anton: Structura şi restructurarea marii boierimi din Ţara Românească de la începutul secolului al XVI-lea până la mijlocul secolului al XVII-lea,  Bucureşti, ed Meridiane, 2003.

Volum colectiv, Arta Ţara Românească de la începutul secolului al XVII-lea până în primele decenii ale secolului al XIX-lea, Bucureşti, ed. Meridiane, 1970

site crestinortodox.ro

Declararea anului 2014 drept Anul Brâncoveanu, prin Hotărâre de Guvern,  prilejuieşte organizarea unor programe speciale dedicate Epocii Brâncoveanu şi personalităţilor care au marcat-o. Pe parcursul întregului an, Ştirile TVR, alături de alte programe ale TVR, vor prezenta documentare, reportaje şi interviuri despre epoca şi personalitatea lui Constantin Brâncoveanu.

ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ANUL BRÂNCOVEANU
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 13°C 5°C
IASI 7°C 1°C
CLUJ 8°C 3°C
CONSTANTA 10°C 6°C
CRAIOVA 12°C 10°C
BRASOV 6°C 3°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Februarie 2019, 18:43
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 20-02-2019
Deschidere: 7728.3
Maxim: 7788.85
Mimim: 7687.85
Variatie: 0.27%
BRD
11.76
0.85%
SIF3
0.25
4.17%
SNP
0.34
0.58%
TLV
1.83
3.08%
SNG
32.00
0.47%
FP
0.89
0.56%
M
27.00
0.74%
EL
10.82
2.36%
WINE
18.70
0%
COTE
79.40
0.63%
ARHIVĂ ȘTIRI