Emmanuel Macron a fost ales președinte al Franței, potrivit sondajelor de la ieșirea de la vot citate de agențiile internaționale de presă.
47 de milioane de alegători au fost așteptați la urne pentru a-l alege pe liderul de la Palatul Élysée pentru următorii 5 ani. Emmanuel Macron este noul președinte al Franței, după cum arată sondajele de la ieșirea de la urne. Un sondaj difuzat de France24 îl creditează cu 65,09%. Candidatul formațiunii „En Marche”, în vârstă de 39 de ani, devine cel mai tânăr preşedinte din istoria celei de a V-a Republici.
ACTUALZIARE 23.40 Victoria lui Emmanuel Macron este sărbătorită la Luvru. Zeci de mii de francezi au ieșit în stradă.
ACTUALIZARE 22.50 Președintele Klaus Iohannis și premierul Sorin Grindenau l-au felicitat, duminică seara, pe rețelele de socializare, pe președintele ales al Franței, Emmanuel Macron.
ACTUALZIARE 21.00 Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale din Franța. Potrivit primelor sondaje, Macron a câștigat alegerile cu un procent de aproximativ 65 la sută.
ACTUALIZARE 19.20 Pentru ora 20.00, ora de închidere a urnelor, prezența la urne este estimată la 74 la sută, ceea ce însemană că absenteismul va ajunge la 26 de procente, a transmis corespondenta TVR la Paris, Mihaela Antoche, pentru Telejurnalul de la ora 19.00. O prezență bună la vot îl avantajează pe Emmanuel Macron. Mihaela Antoche a stat de vorbă, în exclusivitate, cu Mark Saikali, director la France 24.
Spre orele prânzului, au votat candidaţii. Emmanuel Macron a votat alături de soţia sa, Brigitte, în localitatea Le Touquet, din nordul ţării. Centristul este dat în sondaje cu un având de 23 până 26 de procente faţă de Marine Le Pen.
Candidata Frontului Naţional, Marine Le Pen, a mers la urne în localitatea natală, Henin-Beaumont. Marine Le Pen este unul dintre cei mai controversaţi candidaţi din istorie, lucru care s-a văzut chiar la primele ore ale dimineţii. Activistele feministe ale organizaţiei FEMEN au organizat un protest chiar odată cu deschiderea secţiilor de vot.
Pentru cetăţenii francezi din România au fost amenajate secţii de votare la Ambasada Franţei din București, la Institutul Francez din Cluj-Napoca şi la Institutul Francez din Iaşi.
Ambasadorul Franței la București, Francois Saint-Paul, îi îndeamnă, pe pagina de Facebook a Ambasadei, pe cetățenii francezi din România să meargă la vot: "Dragi compatrioți, deja ați votat în număr mare în România! Vă așteptăm să fiți și mai mulți, până la ora 19,00, în București, Cluj și Iași".
ACTUALIZARE 18:30 Prezenţa la vot a fost de 65,3% la ora 17:00, sub procentul înregistrat la ultimele trei alegeri.
ACTUALIZARE 15:00 Potrivit unor surse din rândul echipei de campanie a lui Macron, forțele de securitate au intrat în alertă alarmate de un câine polițist. Se pare că patrupedul, dresat pentru a detecta explozibili, a devenit neliniștit în timpul controlului de rutină. Un purtător de cuvânt al Poliţiei a declarat că a fost creat un perimetru de securitate pentru verificări.
ACTUALIZARE 14:30 Alertă de securitate la Paris. Zona din jurul Muzeului Luvru a fost evacuată de poliție. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al lui Emmanuel Macron. Nu a precizat natura ameninţării. Emmanuel Macron a anunțat că, dacă va ieși învingător în alegerile prezidențiale, își va serba victoria pe esplanada de la Luvru.
Prezența la vot de până acum nu îi îngrijorează pe analiști. Este weekend prelungit, mulți sunt în vacanță. Mâine, francezii au liber prin lege, este 8 Mai, Ziua Victoriei. Deci ar putea vota prin procură: își aleg o persoană pe care o consideră de încredere, completează un formular, pun în plic opțiunea votului, iar persoana care deține procura se duce și votează. Așa a ales să voteze Francois Fillon, care s-a clasat al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale, a relatat Mihaela Antoche, corespondent TVR la Paris.
ACTUALIZARE 13:45 Rata de participare la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța a fost de 28,23%, până la ora locală 12:00, relatează agențiile internaționale de presă, care citează Ministerul francez de Interne.
ACTUALIZARE 12:00 Emmanuel Macron, candidatul de centru la alegerile prezidențiale din Franța a votat la primăria din Touquet, iar contracandidata sa, extremista Marine Le Pen, a votat, câteva minute mai târziu, la o secție de vot din Hénin-Beaumont (Pas-de-Calais).
Potrivit ediției online a publicației franceze Le Monde, Emmanuel Macron a venit alături de soția sa, Brigitte Macron, și a fost întâmpinat de oameni care l-au aclamat îndelung. Marine Le Pen a fost însoțită de președintele interimar al Frontului Național, Steeve Briois.
ACTUALIZARE 11: 15 Președintele francez, Francois Hollande, a votat la Tulle, vechiul său fief electoral. Hollande va urmări la Palatul Elysee anunțul estimărilor care se vor face la închiderea urnelor. Șeful statului i-a invitat acolo pe toți membrii cabinetului său.
Emmanuel Macron va vota în staţiunea balneară Touquet. Dacă va ieși învingător, își va serba victoria pe esplanada de la Luvru. Iar Marine Le Pen va vota în Henin-Beaumont. Se va întoarce apoi la Paris, unde va aștepta rezultatele la un restaurant.
Campania electorală s-a desfăşurat pe fondul stării de urgenţă, al polemicilor legate de viitorul Uniunii Europene, locul Franţei în construcţia europeană, moneda unică, economie şi reducerea şomajului.
Primul tur al alegerilor prezidențiale a avut loc pe 23 aprilie, când Emmanuel Macron a obţinut 24,01% din voturi, iar candidata formaţiunii Frontul Naţional Marine Le Pen a obţinut 21,30% din sufragii.
Emmanuel Macron, candidat din partea formaţiunii ''En Marche!'', născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, este cel mai tânăr candidat la alegerile prezidenţiale din Franța. Este licenţiat în filosofie şi are un masterat în afaceri. În mai 2012, Emmanuel Macron a devenit secretar general adjunct al administraţiei prezidenţiale. Din 2014 a fost ministru al Economiei, industriei şi domeniului digital, în guvernul Valls. În 2016 a înfiinţat mişcarea politică ''En Marche!''. La 30 august 2016, Macron a demisionat din funcţia de ministru, iar pe 16 noiembrie a anunțat că va candida la preşedinţia Franţei.
Emmanuel Macron se adresează în special tinerilor. Doctrina sa nu este definită clar - împrumută elemente şi de la stânga, şi de la dreapta. Crede în statul social şi în libera iniţiativă. Apără societatea multietnică, susţine energiile regenerabile şi investiţiile în infrastructura de acest tip. Ar vrea reduceri masive în impozitele pentru corporaţii dar propune, pe de altă parte, măsuri sociale. Dacă va câștiga alegerile, Macron va face istorie. Niciodată până la el un lider de centru al unei mişcări politice nou înfiinţate nu s-a putut apropia de Élysée.
Marine Le Pen s-a născut la 5 august 1968, la Neuilly-sur-Seine și este fiica fondatorului şi preşedintelui istoric al formaţiunii Frontul Naţional, Jean-Marie Le Pen. Este licențiată în ştiinţe juridice și membră a Parlamentului European. Din ianuarie 2011, Marine Le Pen a ocupat funcţia executivă de conducere a partidului Frontul Naţional, în urma câştigării alegerilor interne. După desfăşurarea primului tur al alegerilor prezidenţiale, Marine Le Pen a anunţat că se suspendă din funcţia de preşedinte executiv al partidului.
Marine Le Pen are politica tipică dreptei radicale din Europa: anti-imigraţie, eurosceptică, promovează protecţionismul, susţine reintroducerea francului, ieşirea din zona euro şi chiar din Uniunea Europeană. Susţinătorii săi sunt în majoritate tineri, dezamăgiţi de partidele naţionale şi de situaţia economică. În planul politicii externe, Marine Le Pen este o susţinătoare a lui Vladimir Putin şi a anexării Crimeii.
Franţa este o Republică semiprezidenţială, o formă de guvernământ în care atât preşedintele cât şi prim ministrul sunt participanţi activi la administraţia statului. Guvernul este desemnat de preşedinte, votat de parlament şi răspunde în faţa preşedintelui care îl poate şi demite printr-o moţiune de cenzură.
Alegerile prezidenţiale din Franta se desfăşoară în două tururi, dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine majoritatea absolută din primul tur. Preşedintele este ales prin vot direct de cetăţenii francezi, iar exprimarea votului nu este obligatorie.
Mandatul preşedintelui francez este de 5 ani. Potrivit Constituţiei, un preşedinte nu poate avea mai mult de două mandate.
Învestirea celui de-al optulea președinte al celei de-a V-a Republici va avea loc pe 14 mai, când se încheie mandatul socialistului Francois Hollande.