Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»

El Camino - O mie de ani de pelerinaj la Santiago de Compostela

Drumul către Santiago de Compostela este al treilea mare pelerinaj creştin, după cele spre Ierusalim şi Roma. Anual, ajung pe jos la Santiago de Compostela peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele.

25 Iulie 2013, 16:12 (actualizat 26 Iulie 2013, 09:17) |
Catedrala Santiago de Compostela
Catedrala Santiago de Compostela
Camino de Santiago: aproape 900 de km
Săgeata galbenă şi scoica, marcaje pe Camino
Scoica pe pavaj în Camino
Pelerini pe Camino
Pălăriile pelerinilor care merg pe Camino
Un pelerin autentic pe Camino
Santiago de Compostela

În 25 iulie este sărbătorit Sfântul Apostol Iacob, iar cine ajunge în aceasta zi la Santiago primeşte indulgenţe şi binecuvântări speciale. De aceea, în această zi, mii de pelerini se îndreaptă spre Santiago de Compostela, unde se crede că s-ar afla mormântul apostolului, care este şi patronul spiritual al Spaniei.  Pelerinii parcurg drumul cu trenul, cu maşina, cu bicicleta  sau autocarul, dar în special pe jos.

(w620) Camino de

Traseele către Santiago de Compostela au puncte de pornire în toată Europa apuseană şi centrală, dar cel mai bine sunt marcate  pe teritoriul spaniol cu o săgeată galbenă şi cu scoica pelerinului.

(w400) Săgeata g

Cel mai cunoscut şi frecventat este El Camino Frances. Pelerinajul începe la poalele Pirineilor, în Franţa, la Saint-Jean Pied de Port, continuă prin nordul Spaniei şi se încheie la Santiago de Compostela, la moaştele Sfântului Iacob, după aproximativ 900 km.

(w400) Scoica pe

Timp de sute de ani, principala motivaţie a străbaterii acestui drum lung şi dificil a fost cea religioasă, de a face penitenţă sau de a cere sfântului Iacob protecţie şi ajutor; în acest sens, pelerinii francezi din Evul Mediu – în timp ce îmbrăţişau statuia aurită şi cu pietre preţioase reprezentându-l pe Apostol – i se adresau acestuia cu formula „Ami, recommande-moi à Dieu”. Pentru cei de azi pelerinajul are pe lângă scopul religios şi o motivaţie culturală şi reprezintă un test al rezistenţei fizice şi o incursiune în propria experienţă de viaţă.

(w460) Pelerini p

Apogeul perioadei de pelerinaj către Santiago de Compostela a fost între secolele XI şi XIII, când în fiecare zi ajungeau aici 1.000 de pelerini creştini din toată Europa. Perioada s-a suprapus cu Reconquista, mişcarea de alungare a maurilor din Spania, care începând din anul 929 puseseră bazele unui Califat în Peninsula Iberică, cu reşedinţa la Cordoba.

(w500) Pălăriil

În anul 1120, Papa Calixt al II-lea a acordat o indulgenţă specială prin care garanta un loc în Rai tuturor celor ce ar fi murit în Santiago de Compostela sau în timpul pelerinajului spre acesta, pentru a încuraja astfel reafirmarea creştinătăţii în această regiune.

Mişcarea de pelerinaj a intrat în declin începând din secolul XV, când El Camino de Santiago, cum este cunoscut traseul pelerinilor, era bântuit de tâlhari. În 1589 piratul Francis Drake fură şi ascunde chiar moaştele Sfântului Iacob. Moaştele au fost regăsite abia în 1867 lângă zidurile cetăţii Santiago de Compostela, iar în 1884 Papa Leon al XIII-lea le-a confirmat autenticitatea printr-o bulă papală.

În perioadele de glorie, la Santiago de Compostela au venit regi,  împăraţi şi părinţi ai bisericii, precum Francisc de Assisi, iar în timpurile mai noi, Josemaria Escriva, fondatorul organizaţiei Opus Dei, principele Felipe, moştenitorul tronului Spaniei, actorii Antony Quinn şi Shirley Mclaine, scriitorul brazilian Paulo Coelho. Oraşul a revenit în atenţia întregii lumi în anul 1986 când scriitorul şi-a lansat cartea Pelerinaj la Compostela ("Jurnalul unui mag") în care descrie experienţa trăită de el însuşi pe El Camino.

Pelerinilor, care au parcurs pe jos sau călare ultimii 100 kilometri,  şi cicliştilor, care au parcurs cel puţin ultimii 200 km pe bicicletă, li se acordă un certificat de recunoaştere a traseului parcurs în scop religios. Călătorii trebuie să dovedească însă faptul că sunt pelerini cu documente ştampilate la adăposturile sau parohiile vizitate de-a lungul traseului.

(w400) Un pelerin

În ultimele decenii s-a produs o reală renaştere a pelerinajului, iar ca o recunoaştere a însemnătăţii sale pentru lumea culturală şi spirituală europeană, din 1987 Camino de Santiago a devenit Drum Cultural European. În 1993 Camino de Santiago a fost inclus în lista moştenirilor culturale universale UNESCO.

Legendele lui Santiago

Fiind aşezat în cel mai jos loc de pe întreaga coasta atlantică, oraşul a obţinut o semnificaţie aparte. Legendele, care se crede că ar fi de origine celtică, au făcut din acest oraş locul în care se adunau sufletele morţilor pentru a urmări soarele pe întinsul mării. Cei nevrednici de a ajunge pe tărâmul morţilor erau condamnaţi la a bântui Galicia.

O altă legendă spune că, în anul 830, o lumină orbitoare ca a unei comete i-ar fi indicat unui ţăran numit Pelayo locul unde erau îngropate rămăşiţele pământeşti ale Sfântului Apostol Iacob. De aici provine şi numele oraşului, Santiago însemnând în spaniolă Sfântul Iacob, în timp ce Compostela provine din latinescul Campus stellae adica câmp cu stele.

Legendele mai spun că în drum spre locul de îngropăciune trupul lui Santiago a fost pierdut pe mare în timpul unei furtuni, dar a reapărut la mal acoperit de scoici. O altă versiune spune că, în momentul în care vaporul cu corpul sfântului a ajuns aproape de mal, calul unui tânar care tocmai se căsătorea pe plajă s-a speriat şi a fugit în apă, pentru ca mai apoi să reapară miraculos, la rândul lor acoperiţi cu scoici. De aceea simbolul pelerinilor care străbat Camino este o scoică. Dar pe lângă aspectul legendar şi simbolic, scoica avea pentru pelerinii din vechime şi un uz practic: datorită mărimii şi formei putea servi şi drept farfurie şi drept cană.

Catedrala Santiago de Compostela

Pe locul presupusului mormânt al rămăşiţelor lui Santiago a fost ridicat un sanctuar, iar în anul 1078, din ordinul Regelui Asturiei Alfonso al II-lea, a început construcţia unei mari catedrale care a continuat de-a lungul Evului Mediu, până în anul 1211. Mai târziu au fost adăugate capela octogonală a Sfintei Fides, sau claustrum-ul, şi alte clădiri anexe, iar în perioada Renaşterii şi barocului s-au mai făcut modificări care însă nu au afectat planul şi stilul iniţial.

Catedrala Santiago de Compostela a devenit astfel cea mai mare bazilică creştină în stil roman. Pe faţada barocă, pe una din părţile originale ale catedrale romanice, lângă altar, este o carapace de aur. Pelerinii se străduiesc să ajungă să sărute acest loc, drept dovadă a evlaviei lor. În interiorul Catedralei din Santiago de Compostela se află o capelă a Relicvelor în care se păstrează şi un crucifix din aur datat din anul 874 care ar conţine o bucăţică din Sfânta Cruce.

(w460) Santiago d

În 1985 centrul vechi al oraşului Santiago de Compostela a fost înscris în patrimoniul cultural al UNESCO, iar în anul 2000, oraşul a fost desemnat Capitală Culturală Europeană.

Miercuri, 24 iulie 2013, trenul accelerat Madrid - Ferrol a deraiat la 4 kilometri înainte de staţia Santiago de Compostela unde se îndreptau majoritatea celor peste 200 de  pasageri. Bilanţul accidentului până în acest moment - conform relatărilor presei spaniole - este de 80 de morţi şi 140 de răniţi, din care 20 sunt încă în stare gravă. Autorităţile din Santiago de Compostela au suspendat toate festivităţile.

Articole pe aceeaşi temă
 
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 30°C 33°C
IASI 30°C 32°C
CLUJ 29°C 32°C
CONSTANTA 26°C 27°C
CRAIOVA 34°C 35°C
BRASOV 26°C 31°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Iunie 2017, 17:07
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 26-06-2017
Deschidere: 8347.55
Maxim: 8360.09
Mimim: 8240.16
Variatie: -1.24%
SIF2
1.00
0.2%
TGN
396.00
12.11%
TLV
2.77
0.54%
SNG
32.20
0.62%
FP
0.87
0.23%
COTE
129.50
1.91%
BRD
14.12
0%
DIGI
39.10
1.27%
SNP
0.30
0.33%
SIF5
1.82
0%
ARHIVĂ ȘTIRI