Economia Europei, în pericol din cauza vremii extreme

În cea mai recentă prognoză economică, brațul executiv al Uniunii Europene și-a retrogradat previziunile privind creșterea în regiune în 2023 și 2024. Dar chiar și această perspectivă mai sumbră s-ar putea dovedi prea optimistă. „Materalizarea acestor riscuri [climatice] implică costuri severe pentru economia UE, în ceea ce privește pierderile de capital natural și deteriorarea activității economice, inclusiv a turismului”, a spus comisia.

Acum se așteaptă ca produsul intern brut al UE să crească cu 0,8% în acest an, în scădere față de o creștere de 1% estimată în primăvară. Creșterea de anul viitor a fost revizuită la 1,4% de la 1,7%. Comisia a dat vina pe cererea internă slabă, atenuată de inflația ridicată, precum și creșterea ratelor dobânzilor pentru retrogradări. Dar a adăugat că există o „incertitudine formidabilă” cu privire la vremea extremă.

Turismul poate reprezenta până la o cincime din PIB-ul anual în unele țări din regiune. Europenii încep deja să ia în considerare alte variante pentru vacanțe, după ce au văzut temperaturile toride din acest an din sudul Europei, dat fiind că a fost cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată pe continent.

Comisia Europeană de Turism, o asociație a organizațiilor de turism, a declarat în iulie că numărul de turiști europeni care intenționează să călătorească în destinațiile mediteraneene în vara și toamna acestui an a scăzut cu 10% față de aceeași perioadă din 2022. Între timp, Republica Cehă , Bulgaria, Irlanda și Danemarca, unde vremea este mai blândă, au înregistrat o „creștere a popularității”, a remarcat ETC.

Călătorii din afara UE ar putea, de asemenea, să-și piardă gustul pentru vacanțele în Italia și Grecia, după ce ambele s-au luptat cu incendiile de vegetație. Un purtător de cuvânt al ForwardKeys, o companie de date de călătorie, a declarat pentru CNN în iulie că „a existat o schimbare a preferinței către destinații mai reci și mai nordice” în rândul călătorilor din Marea Britanie, ca urmare a valurilor de căldură din Europa continentală în acea lună.

Încălzirea globală ar mai putea afecta turismul într-un fel: prin accelerarea eroziunii plajelor și prin amplificarea incendiilor de pădure care străbat pădurile – ambele făcând parte din „capitalul natural” al Europei, a declarat pentru CNN David Owen, economist șef la Saltmarsh Economics.

Într-un studiu publicat în octombrie anul trecut, Banca Italiei a avertizat că temperaturile tot mai mari riscă să oprească creșterea în a treia economie a UE ca mărime. Cele mai expuse domenii ar fi turismul și agricultura.

Căldura extremă a afectat deja măslinii, pentru al doilea an consecutiv, experții din industrie avertizând despre creșterea vertiginoasă a prețurilor și potențiala lipsă de ulei de măsline. În Spania, cel mai mare producător de ulei de măsline din lume, producția a scăzut deja. Amploarea completă a pagubelor cauzate de căldura din acest an nu va fi cunoscută decât după perioada recoltării, în octombrie și noiembrie, dar producția europeană de ulei de măsline ar putea scădea cu 700.000 de tone metrice – o scădere de peste 30% – în comparație media ultimilor cinci ani, conform lui Kyle Holland de la grupul de cercetare de piață Mintec.

Construcțiile și producția sunt și ele vulnerabile la căldura extremă, a spus Owen de la Saltmarsh Economics. „Dacă trebuie să înveți să trăiești cu temperaturi care depășesc 40 de grade Celsius câteva zile în unele părți din sudul Europei, descoperi că nu funcționăm prea bine la astfel de temperaturi. Asta va afecta mai mult economiile în general”, a adăugat el.

La fel ca și Comisia Europeană, Fondul Monetar Internațional a subliniat duminică „riscuri grave pentru bunăstarea economică” din cauza schimbărilor climatice. „Membrii G20 trebuie să conducă prin exemplul propriu în îndeplinirea promisiunilor de 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea efectelor schimbărilor climatice”, a declarat Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, la summitul Grupului celor 20 din India.

Un articol de Arina Delcea