Echinocțiul de toamnă. Ziua este egală cu noaptea și vine, oficial, toamna. Google marchează debutul toamnei astronomice printr-un Doodle special

Singurele excepţii le întâlnim în regiunile polare. În zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud, Soarele va sta deasupra orizontului timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.

La latitudinile ţării noastre, în zilele din preajma acestei date, Soarele va culmina la amiază la o înălţime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanţei unghiulare dintre zenit şi orizont. Echinocţiul de toamnă se produce la ora 10 şi 50 de minute (timp legal românesc), potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele de lumină vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, din 21 decembrie, când partea din zi iluminată de soare va fi cea mai scurtă şi vom avea „noaptea cea mai lungă”.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.

Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi” (potrivit volumului ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu, 2000).

Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe” care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”/”noctis” – „noapte”.

Google marchează debutul toamnei astronomice printr-un Doodle special, care anunţă momentul în care ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ.