Eșec la Consiliul European de vară de la Bruxelles: Acordul pentru un summit UE-Rusia a picat la negocieri

E un moment de ieșire a cancelarului Angela Merkel de pe scena politică, marcat de o mare dezamăgire și de o înfrângere, pentru că ea și președintele Emmanuel Macron au fost cei care au venit cu propunerea organizării unui summit între Uniunea Europeană și Federația Rusă, pornind de la ideea că, dacă a fost posibilă o întâlnire între Joe Biden și Vladimir Putin, ar trebui să fie posibilă organizarea unui astfel de format și între UE și Federația Rusă.

Cei doi s-au lovit, însă, de opoziția energică a țărilor din estul Europei, în special Țările Baltice și Polonia, care au o lungă istorie de tensiuni cu Rusia și astfel, cei doi lideri, în ciuda intereselor economice pe care țările lor le-aveau cu Federașia Rusă, au fost nevoiți să renunțe la această idee, pentru că cei din Est spun că Vladimir Putin nu este în acest moment un partener de discuție pentru Uniunea Europeană, în condițiile în care încalcă atâtea valori ale UE și că organizarea unui astfel de summit ar servi, de fapt, pentru imagine lui Vladimir Putin.

Acest subiect a fost închis, Angela Merkel a ieșit foarte supărată, a zis că este dezamăgită, și-a recunoscut înfrângerea și a plecat direct la Berlin, astfel încât temperatura relațiilor dintre UE și Federația Rusă rămâne, în continuare, foarte rece.

Sancțiunile au fost reînnoite pentru încă un an, astfel încât momentul detensionării mai are mult de așteptat.

Summit-urile UE-Rusia au fost întrerupte în 2014, după anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă. Din acel moment, temperatura relațiilor dintre blocul comunitar și Moscova a scăzut constant, până aproape de îngheț. Cuplul franco-german a încercat să readucă Rusia la masa discuțiilor, mânat de interese economice, însă tentativa a fost un eșec, deoarece țările din flancul estic s-au opus energic.

CHARLES MICHEL, preşedintele Consiliului European: „Condamnăm cu fermitate toate acţiunile disruptive şi ilegale ale Rusiei şi reafirmăm, încă o dată, că busola noastră se bazează pe cele cinci principii şi am constatat că nu putem doar să reacţionăm atunci când suntem provocaţi şi atacaţi şi că trebuie să avem ambiţia de a acţiona mai pro-activ”.

Cancelarul Angela Merkel a admis înfrângerea și dezamăgirea pentru faptul că nu a putut impune ideea unui summit UE-Rusia. Liderii europeni au cerut Comisiei și Serviciului acțiune externă rapoarte detaliate privind felul în care Rusia se conformează în privința respectării valorilor europene, înainte de orice dialog.

URSULA VON DER LEYEN, preşedintele Comisiei Europene: „Suntem acum într-o spirală negativă, aşa că am decis să reacţionăm atunci când Rusia atacă Uniunea Europeană şi valorile sale, când violează drepturile omului, să constrângem Rusia atunci când încearcă să submineze interesele noastre”.

Singurele zone de colaborare pe care Comisia Europeană le întrevede cu Federația Rusă sunt cele legate de tranziția energetică și energia verde.

Din Bruxelles, pentru TVR, Lucian Pîrvoiu.

–––––––––––––––––––––––––––––––

”Acum se lucrează la formatele şi condiţiile în care poate fi reluat dialogul. Astăzi nu a fost posibil să se ajungă la un acord cu privire la ce nivel, dacă la nivelul şefilor de stat, dar important este că formatul de dialog rămâne”, a spus Merkel.

”Personal, mi-ar fi plăcut să mergem un pas mai departe, dar şi această cale este bună şi vom continua să lucrăm” la acest format, a declarat cancelarul, care a dat asigurări că ”nu a fost o discuţie uşoară”.

Germania şi Franţa au adus la summitul de joi o propunere de reluare a reuniunilor la nivel înalt cu preşedintele rus, Vladimir Putin, după ce liderul de la Kremlin s-a întâlnit săptămâna trecută cu preşedintele american, Joe Biden.

Propunerea franco-germană a făcut parte din dezbaterea liderilor europeni privind relaţiile cu Moscova – care s-au deteriorat de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 – pe baza unei propuneri a Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă Josep Borrell de a relua întâlnirile cu Kremlinul, menţinând în acelaşi timp sancţiunile.

Contrar propunerii Berlinului şi Parisului, premierul olandez, Mark Rutte, a declarat că nu va participa la o întâlnire cu Putin în cadrul unui summit european.

”Data trecută am avut o discuţie foarte bună cu toţi liderii despre Rusia. A fost o discuţie foarte deschisă şi am fost cu toţii de acord că Rusia este o mare ameninţare”, a declarat şi premierul estonian Kaja Kallas.

”Am susţinut Germania şi Franţa pentru un dialog la cel mai înalt nivel cu Rusia. Acum este necesar să clarificăm ce canale de dialog pot fi utile”, a declarat, la rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz.

”Relaţia cu Rusia nu se poate limita la sancţiuni economice şi la expulzarea de diplomaţi. La un moment dat, trebuie să avem posibilitatea de a ne întâlni în jurul unei mese”, a declarat şi premierul belgian Alexander De Croo.

Dialogul cu Rusia va fi iniţiat în „domenii de interes pentru UE”, se arată în concluziile adoptate la summit. Liderii UE vor discuta apoi ”formatele şi condiţiile acestui dialog cu Rusia”, adaugă textul, citat de AFP.

Totodată, liderii UE fac apel la Rusia să dea dovadă de „un angajament mai constructiv” şi să „înceteze acţiunile sale împotriva UE şi a ţărilor vecine”.

Ei au declarat că sunt pregătiţi să răspundă într-o manieră fermă şi coordonată la orice altă activitate ilegală, rău intenţionată sau perturbatoare a Rusiei, utilizând pe deplin toate instrumentele pe care le au dispoziţie. De asemenea, i-au cerut şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, să prezinte „opţiuni pentru măsuri restrictive suplimentare, inclusiv sancţiuni economice”.

Un alt subiect important abordat de lideri în prima zi a summitului a fost controversata lege ungară care interzice discuţiile despre homosexualitate în şcoli sau la televiziune.

”A fost o discuţie controversată, dar foarte, foarte sinceră”, a declarat Merkel pe această temă, la finalul primei zile a summitului.

”Cu toţii am spus clar care sunt valorile noastre fundamentale”, a continuat cancelarul, unul dintre cei 17 lideri europeni care au semnat o scrisoare comună pentru a apăra valorile diversităţii în UE.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, nu a acceptat criticile. El a explicat că legea nu este împotriva homosexualilor, ci priveşte apărarea drepturilor copiilor şi ale părinţilor.