Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Premieră în România: O tânără a primit câte un fragment de ficat de la doi donatori

La Centrul de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic „Dan Setlacec” din cadrul Institutului Clinic Fundeni a fost realizat marţi, în premieră românească, un transplant hepatic dublu. O tânără de 14 ani a primit câte un fragment de ficat de la mama şi de la sora sa. O intervenţie cu riscuri majore, spun specialiştii.

22 Martie 2012, 16:39 (actualizat 02 Aprilie 2012, 21:19) |
Transplant realizat în România. Arhivă
SUMAR
 

    Pacienta în vârstă de 14 ani avea nevoie de un ficat de 770 de grame, pe care l-a primit de la mama şi sora ei

    Intervenţia asupra tinerei suferinde de Boala Wilson a durat 11 ore

    Tânăra este al şaselea pacient cu Wilson transplantat în 11 ani

Pacienta în vârstă de 14 ani suferă de boala Wilson şi avea nevoie de un ficat în volum de 770 de grame, raportat la masa corporală, în acest caz 77 de kilograme. Tânăra a primit câte un fragment de ficat de la mama ei, în vârstă de 33 de ani, şi de la sora mai mare, în vârstă de 19 ani. Nici una dintre cele două donatoare nu putea da un fragment de ficat suficient de mare pentru o primitoare de 77 de kilograme, dat fiind că donatorul trebuie să păstreze cel puţin 30% din volumul ficatului. Două treimi de ficat au fost prelevate de la mamă şi o treime de la sora mai mare.

Şeful Centrului de Transplant Hepatic şi cel care a realizat transplantul alături de o echipă complexă de medici, prof. dr. Irinel Popescu, a precizat că cele două fragmente de ficat realizează un volum hepatic suficient pentru primitoare şi că procesul de regenerare a ţesutului hepatic durează până la un an.

Nici mama, nici sora, luate izolat, nu puteau să doneze suficient ficat pentru primitoare, pentru această fată cu maladia Wilson şi cu indicaţie clară de transplant”, a explicat prof. dr. Irinel Popescu. „Şi atunci, singura soluţie era să apelăm la această tehnică, la acest tip de operaţie, pe care nu l-am mai făcut până acum şi care înseamnă dublu transplant hepatic, deci prelevând un fragment de la mamă, un fragment de la sora cea mare şi tranplantând ambele fragmente primitoarei. Operaţia a decurs normal. Au fost trei operaţii în paralel: două operaţii de prelevare, de la cele două donatoare, o operaţie care a constat în extirparea ficatului bolnav al primitoarei şi implantarea celor două fragmente de ficat”, a detaliat medicul.

La complexa intervenţie, care a durat 11 ore, au contribuit prof. dr. Ion Lascăr, care a realizat anastomozele arteriale la microscop (n.r., intervenţii de "potrivire" a vaselor de sânge cu noul organ), şi dr. Gabriela Droc, medic anestezist.

Dublul transplant de ficat a început să fie pus în practică în Asia, în anul 2000, mai exact în Coreea de Sud, unde familiile sunt mai numeroase, transmite TVRInfo.ro. Operaţia este mai riscantă decât cea de la un singur donator, riscul de deces fiind mai mare pentru cel care primeşte ficatul, dar şi pentru persoanele care donează. În cazul celor trei paciente, pericolul nu a trecut, a precizat în acest context prof. dr. Popescu. Un lucru bun pentru pacienta transplantată a fost că ea nu avea şi alte afecţiuni.

Dr. Alexandrina Constantinescu, gastroenterolog în Clinica de Pediatrie Fundeni, este cea care a descoperit pacienta: „Este al șaselea pacient cu Wilson transplantat începând cu 2001. Boala a debutat brusc în ianuarie 2012. Pacienta a venit în stare foarte gravă direct în ATI (Secţia de Terapie Intensivă – n.red.), după care am echilibrat-o  cât de cât, dar și-a menținut un risc de deces foarte mare. De aceea am decis să investigăm un posibil donator. Prima investigată a fost sora și apoi mama. Împreună cu prof. univ. dr. Irinel Popescu am ales operația”, a precizat dr. Constantinescu într-o conferinţă de presă.

În primele trei luni ale acestui an, s-au realizat zece transplanturi hepatice simple, a  precizat prof. dr. Irinel Popescu. Numărul de donatori în România este încă mic, a spus el, referindu-se la cei aflaţi în moarte cerebrală. El deplânge faptul că această rată de donare se menţine mică şi din cauza organizării Agenţiei Naţionale pentru Transplant, care a avut „diverse piedici” şi care „nu funcţionează aşa cum trebuie”, informează Realitatea TV. În contextul numărului mic de donatori se apelează la alte tehnici cu donatori aflaţi în viaţă, a spus Popescu.

Cu toate acestea, rata consimţământului românilor pentru prelevarea de organe în vederea transplantului de la rude aflate în moarte cerebrală este peste media europeană, iar acest fapt se datorează campaniei mediatice pozitive, a spus joi prof. dr. Popescu, citat de Mediafax. El a arătat că Agenţia Naţională de Transplant are nevoie de profesionişti calificaţi, el precizând că în 2009 au fost probleme la ANT, iar atunci, pentru o perioadă, nu a mai fost niciun donator. „Ministerul Sănătăţii ar trebui să ajute, numai că nu ajută, ci chiar împiedică activitatea de transplant. Doctorul Victor Zota a reuşit, în calitate de coordonator al activităţii de transplant, să dezvolte o relaţie foarte bună cu clinicile de Anestezie Terapie Intensivă, unităţile unde sunt identificaţi posibilii donatori de organe. Este foarte importantă organizarea secţiilor de ATI pentru activităţile de transplant.” Dacă Agenţia nu va fi lăsată să funcţioneze şi doctorul Zota nu va fi repus în funcţie, problemele ar putea continua, a precizat medicul.

Dr. Victor Zota a fost demis în 2009 de la conducerea Agenţiei Naţionale pentru Transplant întrucât ar fi încălcat legislaţia potrivit căreia acreditarea centrelor de transplant poate fi făcută doar prin ordin de ministru. Decizia demiterii a fost luată în urma verificărilor privind modul în care a fost acreditată clinica Sabyc, implicată într-o anchetă de trafic de ovule.

Institutul Clinic Fundeni are un lung istoric de premiere în România: aici au fost realizate primele operații pe cord deschis cu circulație extracorporală, primul transplant renal, primul serviciu de reanimare, primul transplant medular cu condiționare redusă, dar şi primul transplant hepatic.

Boala Wilson este o afecțiune genetică metabolică caracterizată prin depunerea de cupru la nivelul ficatului și transformarea cirotică a acestuia. Ea afectează de regulă copii şi adulţi între 5 şi 40 de ani al căror organism nu poate elimina surplusul de cupru. Practic, este o otrăvire lentă a întregului organism, prin acumularea excesivă a cuprului în ţesuturi şi organe, cu precădere în ficat şi creier, apoi rinichi sau cornee. Boala atacă prima dată ficatul şi sistemul nervos central şi duce la hepatită acută, hepatită cronică acutizată, ciroză sau hepatită fulminantă.

După hepatită, caracterizată de icter, balonări, vomă, greaţă, dureri abdominale, apar simptomele neurologice: tremur, dificultăţi la mers, vorbire, scris, înghiţit, apoi depresie, agresivitate, crize epileptice, episoade psihotice, până la demenţă. Boala este mortală dacă nu este depistată şi tratată la timp. Tratamentul presupune eliminarea excesului de cupru prin medicaţie specifică, corelat cu un regim alimentar sărac în cupru (deci fără peşte, ficat, carne, scoici, legume uscate, broccoli, ciuperci, ciocolată, nuci sau cireşe).

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN ACTUALITATE
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 23°C 22°C
IASI 23°C 25°C
CLUJ 22°C 23°C
CONSTANTA 20°C 20°C
CRAIOVA 23°C 23°C
BRASOV 22°C 22°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 16 Octombrie 2018, 03:52
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 15-10-2018
Deschidere: 8393.9
Maxim: 8460.08
Mimim: 8391.98
Variatie: 0.57%
TLV
2.30
0.43%
EL
10.52
0.19%
SNP
0.38
1.32%
SNG
33.60
0.6%
BRD
13.22
0.3%
FP
0.93
1.09%
SIF4
0.62
1.59%
DIGI
28.90
1.75%
SIF2
1.21
2.17%
SIF5
2.15
0%
ARHIVĂ ȘTIRI