Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

Drumul către Casa Albă. Complicatul sistem al alegerilor prezidenţiale în SUA

În timp ce mulţi dintre votanţii americani nu acordă nici o atenţie procesului electoral până cu câteva săptămâni înaintea alegerilor din noiembrie, potenţialii candidaţi lucrează anii întregi pentru planificare, strângere de fonduri şi calcule electorale. Dar, de ce este sistemul electoral american unul dintre cele mai complexe din lume ?

01 Februarie 2016, 10:42 (actualizat 01 Februarie 2016, 15:57) | documentar de Liliana Teică |
Alegeri prezidenţiale SUA 2016
Alegeri prezidenţiale SUA 2016
Alegeri prezidenţiale SUA 2016. Elefantul şi măgăruşul - simbolurile republicanilor şi democraţilor
Trump şi Clinton
Donald Trump
Hillary Clinton
Marco Rubio
Ted Cruz
Bernie Sanders

În această noapte, alegatorii din statul Iowa vor fi primii care îşi exprimă preferinţele pentru candidaţii din cele doua mari partide din Statele Unite. În tabăra democrată, Hillary Clinton va încerca să-si apere poziţia fruntaşă, iar la republicani, miliardarul Donald Trump ar urma sa demonstreze alegătorilor că succesul său nu este doar mediatic.

(w620) Trump ÅŸi

Trump şi  Clinton conduc în sondaje în taberele lor, însă nu cu o diferenţă atât de mare pentru a putea fi anticipată o victorie sigură.

Alegerile prezidenţiale pe scurt

Au loc la fiecare patru ani, în marţea imediat urmatoare primei zile de luni din noiembrie, dată stabilită în 1845, de către Congresul Statelor Unite.

Mandatul prezidenţial de patru ani începe în anul urmator, la 20 ianuarie, dupa alegerile din noiembrie.

Preşedintele SUA nu este ales prin vot direct, ci prin metoda indirectă, bazata pe Colegiul Electoral - grup de electori nominalizati de activiştii politici şi membrii de partid, în fiecare din statele  americane. Aceasta metodă de alegere este stipulată în Articolul II, Sectiunea 1 a Constituţiei SUA. Numarul electorilor din fiecare stat este egal cu numarul reprezenţanţilor statului respectiv în Senat - câte doi senatori de fiecare stat, adică 100 în total, la care se adaugă cel egal cu numărul membrilor din Camera Reprezentanţilor, adică 435, şi încă trei ai Districtului Columbia. În total 538 de electori.

Datând din secolul al XVIII-lea, colegiul este apreciat drept o forţă stabilizatoare în sistemul electoral deoarece, după votul popular prin care este ales preşedintele şi care are mai mult calitatea de sondaj de opinie în rândul alegătorilor, acest organism trebuie să decidă cine va ocupa Biroul Oval.

În final, candidatul care are cel puţin 270 dintre voturile electorilor câştigă.

Preşedintele îşi incepe obligaţiile oficiale cu o ceremonie inaugurală, ţinută în mod tradiţional pe treptele Capitoliului Statelor Unite, care este sediul Congresului, depunând jurămantul în public, ceremonie condusă în mod traditional de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a Statelor Unite.

Jurământul este consemnat în Articolul II al Constituţiei:

"Jur solemn că voi împlini cu fidelitate funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi voi păstra, proteja şi apara, cu toata priceperea mea, Constituţia Statelor Unite".

De ce durează atât de mult alegerile prezidenţiale?

Într-o primă fază se desfăşoară un maraton electoral, în cele 50 de state, în districtul federal şi în cele cinci teritorii majore organizandu-se alegeri primare (primaries) şi conferinţe locale (caucus-uri).

Procesul începe în februarie şi poate dura şi cinci luni şi vizeaza desemnarea delegaţilor care vor participa la convenţia naţionala a fiecarui partid, când vor fi aleşi candidatul Partidului Democrat şi cel al Partidului Republican pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Tradiţional, Iowa şi New Hampshire iau startul cel mai devreme şi sunt apoi urmate şi de celelalte state, după ce candidaţii au petrecut şi un an pregătindu-şi campaniile în aceste regiuni.

Fiecare stat american dispune de propria lege electorală şi de aceea exista mai multe tipuri de procese de desemnare: caucus şi alegerile primare.

Caucus-urile reprezintă adunari ale electorilor care se reunesc şi aleg la nivelul circumscripţiei, apoi al comitatului şi al statului delegaţii care vor sustine un candidat la congresul partidului. Caucus-urile nu sunt deschise decât membrilor democraţi şi republicani înscrişi oficial în cele două partide. În Statele Unite, când un cetăţean se înscrie pe lista electorală a statului în care locuieşte, el trebuie să se identifice drept democrat, republican sau independent. Primul caucus se desfăşură luni 1 februarie 2016, în statul Iowa.

Exista, de asemenea, alegeri primare care se aseamană cu scrutinul clasic deoarece alegatorii voteaza în secret prin buletine de vot care sunt depuse apoi în urne.  Alegerile primare sunt fie "deschise" - la care pot participa toţi alegătorii, "semideschise" - la care pot vota toţi alegatorii, dar trebuie să declare public, înainte de a intra în cabina de vot, pentru care dintre cursele primare îţi exprimă votul), "închise" - când alegatorii votează la alegerile primare ale unui partid doar dacă sunt membri ai respectivului partid, şi  "semi-închise" - când alegatorii înregistraţi ca membri pot vota doar în cadrul alegerilor primare organizate de propriul partid, dar în acest caz se permite şi alegatorilor neafiliaţi să participe. Primele alegeri primare sunt în statul New Hampshire, în 9 februarie, şi sunt semideschise.

Treisprezece state şi teritorii vor organiza caucus-uri sau alegeri primare în prima marţi din luna martie, zi cunoscută ca "Super Tuesday".

Convenţia naţională a Partidului Republican va fi între 18-21 iulie 2016, iar cea a Partidului Democrat între 25-27 iulie 2016. Atunci, delegaţii celor partide vor decide finaliştii în cursa pentru Casa Alba, unul democrat şi unul republican. Odată hotărâţi cei doi contracandidaţi, ei îşi vor face campanie tot restul verii şi toamnei, până la alegerile din 8 noiembrie 2016.

De ce costă atât de mult?

În primul rând pentru că durează atât de mult. Spre deosebire de alte ţări, nu există nici o regulă care să spună cât devreme poate un candidat să-şi înceapă campania electorală - de exemplu Ted Cruz, senator republican de Texas, a anunţat oficial că va candida în martie 2015, cu aproape 20 de luni înaintea alegerilor.

De asemenea diferit de alte ţări, nu există nici o limită în suma care poate fi cheltuită. O campanie prezidenţială poate costa şi un miliard de dolari. Costă foarte mult să călătoreşti prin ţară aproape doi ani, publicitatea şi plata micii armate care lucrează pentru campanie.

Banii care ajuta un candidat în cursa pentru investitură pot veni din mai multe părţi. Potrivit site-ului www.opensecrets.org, un candidat îşi poate susţine campania cu bani proveniţi din contribuţii individuale (site-ul de campanie al fiecarui candidat are o rubrica pentru donaţii), acestei categorii subsumându-i-se atât contribuţii de la persoane fizice, cât şi juridice (mult se implica marile companii), de la comitete politice de acţiune (PAC), care desfăşoară şi activităţi de strângere de fonduri, cu propriii bani sau cu fonduri federale.

Cine sunt primii competitori republicani?

(w300) Donald TruDonald Trump: investitor şi om de afaceri, vedetă de televiziune şi autor de cărţi de literatură motivațională, preşedinte şi CEO al companiei imobiliare Trump Organization şi fondator al Trump Entertainment Resorts care operează numeroase cazinouri şi hoteluri din întreaga lume.

Mogulul imobiliar, în vârstă de 69 de ani, şi-a anunţat candidatura în iunie 2015 şi cu o platformă populistă domină scena republicană de luni bune, în ciuda încălcării regulilor tradiţionale de campanie, inclusiv criticând prizonierii de război, mexicanii, musulmanii şi femeile, printre altele.

A avut parte de o acoperire media mai mare decât a celorlalţi candidaţi republicani luaţi la un loc.

(w300) Ted CruzTed Cruz: De origine hispanică, ultraconservatorul senator de Texas, în vârstă de 45 de ani, şi-a făcut un nume ca outsider în Congresul american.

Cruz şi-a făcut o campanie electorală populistă, în cursul căreia a criticat programele de ajutor pentru instituţiile financiare de pe Wall Street şi influenţa marilor bănci din Washington.

Marco Rubio: Senatorul de Florida, de origine cubaneză,  s-a afirmat odată cu ascensiunea mişcării social-politice antisistem  "Tea Party",  în 2010.

În vârstă de 44 de ani, Rubio este în creştere de audientă datorită tinereţii şi abilităţilor oratorice, iar în campanie şi-a promovat candidatura ca pe un efort de reînviere a visului american în rândul familiilor din clasa de mijloc, care îl privesc cu simpatie datorită background-ului său social.

(w220) Marco Rubi

Potrivit unui sondaj Real Clear Politics din 28 ianuarie 2016, Trump este creditat cu 36.2% din intenţiile de vot ale republicanilor, Cruz cu 19.4%, iar Rubio cu 10.8%.

Cine sunt democraţii de top?

Hillary Clinton: Îşi planifică campania din 2008, aproape din momentul când a pierdut alegerile interne din Partidul Democrat în favoarea viitorului preşedinte Barack Obama, care a numit-o apoi secretar de stat în cabinetul său.

(w300) Hillary Cl

În varsta de 68 de ani, soţia fostului preşedinte american Bill Clinton este văzută de alegători ca şi continuatoare a lui Barack Obama.

Bernie Sanders: Senatorul de Vermont, în vârstă de 74 de ani, se autodescrie drept "socialist democrat" şi reprezintă cea mai liberală aripă a mainstream-ului din politica americană.

Şi-a atras simpatia tinerilor democraţi prin denunţarea "clasei miliardarilor" şi prin apelul său la o revoluţie politică, în timp ce alţi  democraţi îl văd ca prea de stânga pentru a câştiga alegerile naţionale.

(w300) Bernie SanPotrivit aceluiaşi sondaj din 28 ianuarie 2016, Hillary Clinton este creditată cu 52.5% din intenţiile de vot ale democraţilor, iar Bernie Sanders cu 37.2%.

Conform sondajului cotidianului local Des Moines Register, care nu "s-a înşelat" decât o dată după 1988: în 2012, în privinţa republicanilor, Hillary Clinton, după un început triumfal de campanie în aprilie anul trecut, nu mai este candidatul preferat decât pentru 45% dintre democraţi, în timp ce Bernie Sanders are 42% din intenţiile de vot.

 

surse

cnn.com

agerpres.ro

Articole pe aceeaşi temă
 
*
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN EXTERN
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 14°C 11°C
IASI 7°C 8°C
CLUJ 8°C 7°C
CONSTANTA 11°C 8°C
CRAIOVA 13°C 13°C
BRASOV 8°C 7°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 26 Martie 2019, 21:40
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 26-03-2019
Deschidere: 7954.29
Maxim: 8057.86
Mimim: 7951.24
Variatie: 1.13%
BRD
12.82
2.37%
TLV
2.10
1.45%
FP
0.90
1.12%
SNG
32.20
0.94%
EL
10.56
0.76%
SNP
0.36
0.56%
TGN
334.50
2.12%
SIF3
0.25
0.6%
SNN
9.71
0.31%
M
26.20
0.38%
ARHIVĂ ȘTIRI