Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand Politica de cookies Vezi și Politica de Confidenţialitate care face referire la modul în care colectăm, folosim şi partajăm datele dumneavoastră pentru a va oferi serviciile TVR precum şi modul în care folosim platformele sociale.

"Drepturile noastre. Libertăţile noastre. Întotdeauna." - campania lansată în 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului

În absenţa drepturilor, libertăţile nu există. Este astfel încălcată demnitatea persoanei, ceea ce înseamnă violarea drepturilor omului. Din această perspectivă, campania lansată de Ziua Drepturilor Omului celebrează 50 de ani de la adoptarea a două Pacte internaţionale privind drepturile economice, sociale şi culturale, precum şi a celor civile şi politice.

08 Decembrie 2015, 15:54 (actualizat 10 Decembrie 2015, 09:28) | de Liliana Teică |
Campania lansată de Ziua Drepturilor Omului 2015
Campania lansată de Ziua Drepturilor Omului 2015
Malala Yousafzai
Nelson Mandela
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

Acum 50 de ani, Adunarea Generală ONU adopta două tratate internaţionale care aveau să schimbe pentru totdeauna respectarea internaţională a drepurilor omului: Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale şi Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

Create după Al Doilea Război Mondial, cele două tratate internaţionale, împreună cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, formează aşa numita Cartă Internaţională a Drepturilor Omului care consfinţeşte toate drepturile civile, politice, culturale, economice şi sociale la care este îndreptăţită prin naştere orice fiinţă umană.

De atunci, lumea s-a schimbat şi deşi multe ţări recunosc drepturile omului şi supremaţia legii ca fundamentale în societăţile cu adevărat durabile şi stabile, mulţi oameni nu ştiu nici acum de existenţa Cartei Internaţionale a Drepturilor Omului şi în multe ţări mai sunt încă destule de făcut pentru a construi instituţii politice, sisteme juridice şi economii care să permită oamenilor să trăiască cu demnitate.

Intoleranţa faţă de minorităţile religioase şi rasiale, justificarea violării drepturilor în numele combaterii terorismului, restrângerea drepturilor economice şi sociale în situaţii de criză sau în numele securităţii şi  eşecul respectării dreptului la viaţă privată în era digitală arată relevanţa celor două tratate internaţionale şi necesitatea respectării lor.

Pentru a atrage atenţia şi pentru a promova cele două tratate internaţionale, Oficiul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului lansează în 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului, campania “Drepturile noastre. Libertăţile noastre. Întotdeauna." care de-a lungul unui an va scoate în evidenţă care sunt drepturile inerente şi inalienabile ale cetăţenilor lumii, acum şi întotdeauna.

În centrul campaniei va fi LIBERTATEA – libertatea cuvântului, libertatea convingerilor, libertatea credinţei şi eliberarea de teamă - la fel de relevante acum, ca şi în urmă cu 50 de ani.

Sunt drepturile omului universale ?

Drepturile omului au devenit subiect de discuţie abia în perioada modernă timpurie.

Lumea antică nu poseda acest concept. Societăţile antice s-au dezvoltat şi au cunoscut bunăstarea doar cu sisteme de taxe, de justiţie şi de legitimitate politică complet independente de drepturile omului, tortura şi sclavia fiind foarte populare de-a lungul istoriei.

S-a vorbit despre drepturile naturale ale omului abia în Evul Mediu şi apoi din nou în timpul Iluminismului, dar în privinţa drepturilor şi libertăţilor omului s-au exprimat poziţii explicite abia începând cu revoluţia americană şi cu cea franceză, în secolul XVIII.

După atrocităţile comise în timpul celui de Al Doilea Război Mondial şi a Holocastului, mişcarea pentru drepturile omului a luat amploare şi a culminat cu adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului de către nou creată Organizaţie a Naţiunilor Unite, în anul 1948.

Astăzi, drepturile omului sunt percepute în general că fiind drepturi fundamentale inalienabile - care nu pot fi luate nici unei persoane şi care sunt universale, aplicându-se peste tot şi pentru toţi. Sunt considerate drepturi naturale şi sunt recunoscute prin drepturile legale, prevăzute în legislaţiile naţionale şi internaţionale.

În Uniunea Europeană, de exemplu, drepturile omului, democraţia şi statul de drept sunt valori esenţiale şi sunt înscrise în tratatul său fondator, iar ţările care doresc să adere la UE, sau cele care au încheiat acorduri comerciale sau de altă natură cu Uniunea, trebuie să le respecte.

(w300) Nelson manDar nu este peste tot la fel. Se fac eforturi şi sacrificii enorme pentru instituirea sau pentru respectarea drepturilor omului, iar unii militanţii işi dau şi viaţa pentru apărarea acestora.

Exemple recente pot fi şi fostul preşedinte al Africii de Sud Nelson Mandela, un simbol al luptei anti-apartheid.

Mandela a petrecut 27 de ani în închisoare ca deţinut politic al guvernului sud-african, a fost laureat al Nobelului prntru pace şi a fost omagiat în întreaga lume pentru curajul cu care a luptat întreaga viaţă pentru "o societate liberă şi democratică, în care toţi să trăiască în armonie şi cu şanse egale. Este un ideal pentru care sunt gata să mor."

Sau, un alt exemplu este tânara pakistaneză Malala Yousafza, împuşcată în cap de talibani în anul 2012. Avea doar 15 ani. Spunea că nu se teme de nimeni şi că tot ce doreşte este ca şi fetele din ţara sa să aibă dreptul de a merge la şcoală.

(w300) Malala YouMalala a supravieţuit atentatului şi curajul ei de luptătoare pentru drepturile tinerelor din Pakistan a impresionat o lume întreagă. A fost onorată în 6 decembrie 2013 cu atribuirea Premiului ONU al Drepturilor Omului, pe care l-au primit şi Martin Luther King în 1978, Nelson Mandela în 1988 sau Benazir Bhutto în 2008, iar în 2014 i-a fost atribuit Nobelul pentru Pace, alături de Kailash Satyarthi,  „pentru lupta împotriva asupririi copiilor şi tinerilor şi pentru dreptul tuturor copiilor la educaţie”.

Drepturile omului nu sunt încă recunoscute universal şi există dezbateri şi controverse privind conţinutul, natura şi justificarea drepturilor omului şi chiar noţiunea de "drept" în sine. Şi mulţi se întreabă dacă este corect să ne comportăm ca şi cum drepturile ar fi universale şi respectate la fel. Sau cum ar putea să fie violate în ţări care de fapt nu le recunosc?

Astăzi, drepturile economice, sociale, culturale, civile, politice şi dreptul la dezvoltare sunt în centrul atenţiei tuturor preocupărilor privind pacea, securitatea şi dezvoltarea, se stabilesc noi standarde şi se extinde interesul şi asupra drepturilor copiilor, femeilor, victimelor torturii, persoanelor cu dizabilităţi şi chiar asupra instituţiilor regionale. Şi, atunci când drepturile le sunt încălcate, indivizii pot sesiza instituţiile internaţionale care protejează drepturile omului pentru că există consensul că violarea drepturilor omului trebuie pedepsită.

S-a schimbat atitudinea şi faţă de recunoaşterea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, a migranţilor şi a familiilor acestora, a persoanelor cu diferite orientări sexuale, a indigenilor sau minorităţilor şi sute de mii de persoane victime ale torturii sau ale traficului uman au fost asistate pentru a-şi reconstrui viaţa.

Statele şi Organizaţia Naţiunilor Unite recunosc importantă rolului societăţii civile în susţinerea şi protecţia celor lipsiţi de apărare, în atragerea atenţiei asupra necesităţii unor noi standarde, în susţinerea politicilor publice privind drepturile şi libertăţile, iar organizaţiile neguvernamentale au devenit mai independente, mai autoritare şi mai influente. La rândul lor oamenii de pretutindeni au devenit mai conştienţi în privinţa drepturilor lor şi cer mai multă transparenţă şi responsabilitate din partea guvernanţilor şi dreptul de a participa deplin la viaţă publică şi se întăreşte şi percepţia privind responsabilitatea socială corporatistă şi a angajatorilor în general.

Politicile şi legislaţia internaţională evoluează permanent şi se îndreaptă către drepturile persoanelor vârstnice, dreptul la adevăr, dreptul la un mediu curat, la apă, la hrană sau la condiţii sanitare decente.

Sunt încă multe de făcut pentru consolidarea drepturilor, libertăţilor şi demnităţii umane peste tot în lume, dar în ultimele două decenii au fost făcuţi deja paşi importanţi.

Oamenii sunt înzestraţi cu raţiune și conştiinţa și trebuie să se comporte unii faţă de alţii în spiritul fraternităţii– mai afirmă Declaratia Universala a Drepturilor Omului, tot în articolul 1.

surse

un.org

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 32°C 31°C
IASI 31°C 31°C
CLUJ 29°C 28°C
CONSTANTA 28°C 28°C
CRAIOVA 30°C 30°C
BRASOV 28°C 28°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 20 Iunie 2019, 08:42
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 19-06-2019
Deschidere: 8525.82
Maxim: 8607.86
Mimim: 8525.82
Variatie: 0.67%
SNP
0.40
1.02%
SNN
10.52
0%
TLV
2.30
0.66%
BRD
12.04
0%
SNG
31.85
0.16%
TGN
367.50
0.54%
EL
11.00
0.45%
SIF5
2.10
0%
FP
1.02
1.49%
COTE
77.60
0.26%
ARHIVĂ ȘTIRI