Siteul tvr.ro foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea politicii de utilizare a cookies. Afla mai multe accesand POLITICA COOKIES
»
ULTIMA ORĂ:

"Dragobetele sărută fetele". Pe 24 februarie, tradiţia românească sărbătoreşte dragostea

În calendarul popular, la 24 februarie este Dragobetele, ziua când primăvara trezeşte natura şi păsările se logodesc, ziua când fetele şi băieţii se întâlnesc şi se sărută pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Este o sărbătoare veche care şi astăzi celebrează dragostea şi buna dispoziţie.

24 Februarie 2014, 00:03 (actualizat 24 Februarie 2014, 12:51) |
Dragobete / FOTO: satulgaspar.blogspot.com
Dragobete
Tradiţii de Dragobete
Porumbei
Ghiocei

În lumea satului românesc, până la jumătatea secolului XX, Dragobete era sărbătorit la 24, 28 februarie sau chiar la 1 martie sau 25 martie, din cauza confuziei provocate de cele două calendare, iulian şi gregorian, în preajma zilelor Babei Dochia şi a echinocţiului de primăvară. Era o zi a îndrăgostiţilor, în care băieţii şi fetele se întâlneau pentru a rămâne împreună până la primăvara următoare, se făceau petreceri şi de-acum porneau de multe ori viitoarele căsnicii.

Sărbătoarea are origini vechi. Unii etnologi o consideră de origine slavă şi spun că ar proveni de la sărbătoarea religioasă din 23 februarie, Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, care în slavă se numeşte Glavo-Obretenia, şi a fost preluată în unele zone din Muntenia în perioada Evului Mediu sub diverse nume din care a derivat şi numele Dragobete.

Se crede că şi dacii au avut o divinitate celebrată în această perioadă a anului. Dragobete ar fi numele sub care s-a păstrat în memoria populară acest zeu dacic al iubirii, care oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor păsărilor şi animalelor, şi de aceea se numeşte popular şi Logodnicul Păsărilor. Sărbătoarea simbolică a logodirii păsărilor cerului s-a extins, tot simbolic, şi la ''însurăţirea'' fetelor şi la ''înfrăţirea'' băieţilor.

În legendele populare, Dragobetele este numit şi Năvalnicul - un flăcău chipeş şi iubăreţ care le făcea pe tinerele fete să-şi piardă minţile. O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat de Maica Precista într-o buruiană numită Năvalnic, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

(w380) Tradiţii

Dragobetele ar fi fost chiar fiul Babei Dochia şi un fel de zeu al dragostei şi al bunei dispoziţii, identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, sau cu Eros, din mitologia greacă.

În tradiţia populară, i se mai spune şi Cap de primăvară, pentru că marchează începutul unui nou anotimp şi reînsufleţirea naturii, când ursul iese din bârlog, păsările îşi caută perechea şi îşi fac cuiburi, iar omul trebuie să participe şi el la bucuria naturii.

Obiceiuri de Dragobete

În această zi, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: Dragobetele sărută fetele.

Potrivit tradiţiei, Dragobete era ziua când fetele şi băieţii se îmbrăcau de sărbătoare şi porneau pe lunci şi prin păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvară, ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le păstrau lângă icoane până la Sânziene, când le aruncau în apele râurilor. Culesul florilor continuă cu jocul numit zburătorit, când fetele porneau în fugă către sat, iar băieţii încercau să le prindă şi să le sărute, iar dacă fata se lăsa sărutată de băiatul care îi era drag, ea se considera logodită.

Dacă vremea nu era frumoasă, tinerii se adunau la o casă pentru a face de Dragobete o petrecere cu mâncare şi băutură, fiindcă se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului.

De multe ori, băieţii plecau cântând şi chiuind spre satele vecine, se întâlneau cu fete şi făceau hore, se sărutau şi se îmbrăţişau, era începutul iubiriilor şi al logodnelor care urmau să fie anunţate până la sfârşitul zilei familiilor şi întregului sat. Părinţii puteau să fie mulţumiţi sau nemulţumiţi de ceea ce aflau despre aceste logodne, însă declararea publică a iubirii tinerilor era respectată. Comunitatea era interesată de logodnele care se legau, pentru ca fiecare familie să poată şti la ce nunţi va merge în toamnă.

(w380) PorumbeiDe Dragobete, păsările nemigratoare se adună, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, iar păsările neîmperecheate acum rămân fără pui peste vară. Pentru a păstra tradiţia vechii sărbători a logodirii zburătoarelor, de Dragobete gospodinele dădeau mâncare bună, boabe de mei, orz, grâu ori secară orătăniilor din curte sau păsărilor cerului şi, ca să nu se tulbure împerecherile, cel puţin de Dragobete, nu se tăiau păsări domestice şi nu se vânau păsări sălbatice.

Cei care ţineau Dragobetele şi respectau toate datinile erau binecuvântaţi în acel an, aveau parte de belşug şi erau feriţi de boli, iar cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiţi să nu poată iubi în acel an.

Superstiţii şi credinţe populare de Dragobete

Tinerele necăsătorite strângeau apa din zăpada netopită sau de pe florile de fragi şi o păstrau cu mare grijă pentru că se spunea că e "născută din surâsul zânelor", avea proprietăţi magice şi putea face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase.

Dacă fetele nu se întâlneau de Dragobete cu băieţii, nu aveau parte de iubire tot anul. Bărbaţii nu aveau voie să necăjească femeile şi nici să se certe cu ele, căci altfel îi aşteptau o primăvară cu ghinion şi un an neprielnic.

Atât băieţii, cât şi fetele aveau datoria de a se veseli pentru a avea parte de iubire întreg anul, iar ca iubirea să rămână vie trebuia ca tinerii să se sărute în această zi.

Nu era voie să plângi în ziua de Dragobete, pentru că se spunea că lacrimile care curg de Dragobete sunt aducătoare de necazuri şi supărări în lunile care vor urma.

În unele zone, fetele obişnuiau să arunce farmece de urâciune împotriva rivalelor în iubire, iar în alte locuri flăcăii îşi atingeau braţele uşor crestate în forma unei cruci şi făceau jurământul de a fi pe viaţă fraţi de sânge.

(w380) GhioceiÎn unele sate, în ajun, tinerele curioase să îşi afle ursitul îşi puneau busuioc sfinţit sub pernă, având credinţa că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea adevărată.

În unele zone se scoteau din pământ rădăcini de spânz, căci se credea că doar cele scoase în ziua de Dragobete ar fi fost bune drept leac pentru vindecarea anumitor boli.

Lucrările câmpului, ţesutul, cusutul şi treburile grele ale gospodăriei nu erau permise, în schimb curăţenia făcută în această zi era considerată că aducătoare de spor şi prospeţime.

Obiceiurile sau ritualurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii, au fost în mare parte uitate sau se păstrează astăzi doar în amintirea bătrânilor. Steaua Dragobetelui pare să fi apus, iar locul lui a fost luat treptat de Sfântul Valentin, importat din lumea occidentală şi sărbătorit conştiincios pe 14 februarie.

Totuşi, ca şi altădată, astăzi sunt sărbătoriţi cei care se numesc Draga, Drăguţa, Dragoş sau Drăgan.

 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN SOCIAL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 26°C 21°C
IASI 26°C 23°C
CLUJ 20°C 19°C
CONSTANTA 19°C 18°C
CRAIOVA 24°C 20°C
BRASOV 22°C 18°C
Vezi toate informatiile meteo
CURS BNR - 24 Mai 2017, 12:40
 
INDICI BVB
 
INDICE BET
Data: 24-05-2017
Deschidere: 8508.28
Maxim: 8562.19
Mimim: 8508.28
Variatie: 0.49%
SNG
33.90
1.2%
TGN
417.00
1.7%
FP
0.92
0%
TEL
32.10
0.31%
DIGI
40.40
1.95%
TLV
2.77
0.18%
SNP
0.33
0.3%
BRD
13.00
0.31%
COTE
139.00
0%
SIF3
0.25
0.4%
ARHIVĂ ȘTIRI