Dosarul Revoluției, retrimis în instanță. Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați că ar fi pus la cale diversiunea teroriștilor după 22 decembrie 1989, când a fugit Nicolae Ceaușescu

Dosarul Revoluției a fost trimis din nou judecătorilor. Procurorii militari susțin că au eliminat viciile de procedură constatate de Înalta Curte. La aproape 33 de ani de la Revoluţie, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul şef al Aviației Militare, Iosif Rusu, au fost deferiți justiției, pentru infracțiuni contra umanității.

03 August 2022, 11:42 (actualizat 03 August 2022, 19:47) Știrile TVR |

Procurorii militari susțin că au remediat problemele evidenţiate de judecători în urmă cu câteva luni, iar acum Dosarul Revoluţiei este pregătit pentru judecată. Fostul președinte al României Ion Iliescu, ajuns la vârsta de 92 de ani, și fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu sunt acuzați că ar fi pus la cale diversiunea teroriștilor după 22 decembrie 1989, când a fugit Nicolae Ceaușescu. Scopul ar fi fost să inducă o psihoză în rândul populației, ca să confiște Revoluția și să pună mâna pe putere.

GABRIELA SCUTEA, procurorul general al României: "Concepția rechizitoriului este centrată pe acțiunile intervenite în perioada 22.12.1989 - 30.12.1989, după părăsirea sediului CC al PCR de către Nicolae Ceaușescu.

Procurorii militari susţin că, din 22 până în 30 decembrie 1989, au fost mai mulți morți și răniți ca înainte de fuga lui Ceaușescu cu elicopterul. Într-o săptămână, în plină psihoză a teroriștilor, au fost 857 de morți și aproape 2.400 de răniți. S-au tras și aproape 13 milioane de gloanțe. Chiar dacă au trecut aproape 33 de ani de la evenimente, rămâne important să se facă lumină și dreptate în acest dosar.

DORU MĂRIEȘ, președintele Asociației 21 decembrie 1989: Avem o decizie a CEDO și avem rezoluția Parlamentului European la 30 de ani de la Revoluție, care spune că România trebuie să finalizeze aceste dosare, pentru că este în interesul victimelor, al României, al UE și al Europei.

Dosarul Revoluției a fost redeschis și investigat în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). CEDO a obligat România să facă o anchetă efectivă și temeinică cu privire la evenimentele sângeroase din decembrie 89.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

În dosarul penal intitulat generic ,,Revoluția română din decembrie 1989” s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Ion Iliescu – fost președinte al României; Gelu Voican Voiculescu – fost viceprim-ministru al Guvernului României și Iosif Rus – general (rtr.) – fost șef al Aviației Militare - fiecare pentru săvârșirea de infracțiuni contra umanității, informează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție într-un comunicat.

Aceștia sunt acuzați că, după fuga lui Nicoale Ceaușescu din 22 decembrie 1989, Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi pus la cale psihoza teroriștilor cu scopul de a confisca revoluția și de a pune mâna pe putere. Procurorii militari mai susțin că, după fuga lui Nicolae Ceaușescu până în 30 decembrie 1989, ca urmare a acestei diversiuni au murit 857 de oameni și aproape 2400 au fost răniți.

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Gabriela Scutea a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că ”reluarea urmăririi penale s-a dispus după ce dosarul a fost restituit fizic de ÎCCJ, iar actele de urmărire penală și redactarea rechizitoriului au fost făcute în 5 luni și 15 zile”.

Gabriela Scutea: Se impune o clarificare în privința evenimentelor din 1989 (…) Foarte multe dintre dosare se găsesc reunite în dosarul pe care astăzi îl înaintăm la ÎCCJ.

A fost refăcut rechizitoriul în Dosarul Revoluției.

Ion Iliescu va fi judecat din nou în dosarul Revoluției.

Evenimentele din 1989, vizate în peste 4.500 de dosare.

Vor fi vizați comandanții  care au dat ordine, nu militarii.

În Dosarul Mineriadei, au început audierile.

Iniţial, dosarul a fost trimis la instanţă în aprilie 2019, însă Instanţa supremă l-a restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

În 21 mai 2021, dosarul Revoluției fusese întors la Parchetul Militar de către instanța supremă, pentru mai multe probleme din rechizitoriu.

Pe 21 noiembrie 2021, Înalta Curte a restituit definitiv dosarul la Parchet. De atunci, procurorii militari au refăcut ancheta și susțin că au remediat toate neregularitățile. Aceștia au trimis Dosarul Revoluției pe masa judecătorilor la 33 de ani de la tragicele evenimente.

Conform rechizitoriului, Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obţinerea legitimităţii populare, menţinerea şi consolidarea puterii politice deţinute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecinţe generarea şi amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat şi astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2.382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

De asemenea, aceleaşi fapte ale lui Ion Iliescu au generat, pentru intervalul 22 decembrie, orele 16,00 - 30 decembrie 1989, o stare de pericol iminent şi grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile, de pe întregul teritoriu al României.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care şi-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menţinerea şi consolidarea puterii politice obţinute, dar şi legitimarea în faţa opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16,00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 - 30 decembrie 1989, operaţiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcţii de conducere ale MApN.

Conform Parchetului, general (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie - 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operaţiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12,06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.

Parchetul precizează că, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României a fost declanşată, cu intenţie, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.

Împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese şi răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.

Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului Apărării, generalul Vasile Milea.

Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile.

În timp, evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. În 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri (32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989. Între civilii trimişi în judecată şi condamnaţi sunt foştii membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR şi foşti miniştri.

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

 

 

Articole pe aceeaşi temă
 
ŞTIRILE ZILEI
CELE MAI NOI DIN CRAWL
 
StirileTVR.RO PE FACEBOOK
 
  AZI MAINE
BUCURESTI 27°C 23°C
IASI 19°C 17°C
CLUJ 17°C 14°C
CONSTANTA 22°C 22°C
CRAIOVA 22°C 20°C
BRASOV 15°C 14°C
Vezi toate informatiile meteo
TVR +
Canalul TVR YouTube
ARHIVĂ ȘTIRI