DOSARUL COLECTIV | Judecătorii înlătură consecinţele deosebit de grave ale infracţiunii de abuz în serviciu pentru Piedone. Familiile victimelor sunt revoltate

Instanța nu a schimbat încadrarea juridică din „abuz în serviciu” în „neglijență în serviciu”, adică fapte fără intenție, așa cum au cerut inculpații. Judecătorii au eliminat însă „consecințele deosebit de grave.”

Potrivit avocaţilor din dosar, o altă posibilă consecinţă a deciziei instanţei ar putea fi şi faptul că judecătorii ar putea acorda despăgubiri mai mici victimelor din moment ce nu mai vorbim de consecințe deosebit de grave.

Rudele celor 65 de tineri morți în incendiul din clubul Colectiv și supraviețuitorii tragediei sunt revoltați de decizia instanţei.

La Tribunalul București, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit 8 ani și jumătate de detenție. Pedepse de peste 10 ani de închisoare au primit și pompierii, artificierii și patronii clubului Colectiv. Tribunalul a decis și acordarea unor despăgubiri de 50 de milioane de euro.

În urma incendiului din clubul Colectiv de acum 6 ani, au murit 65 de tineri, iar alți peste 160 au fost răniți și au rămas mutilați pe viață.

______________________________________________________________

Un complet de divergenţă de la Curtea de Apel Bucureşti, format din trei judecători, a decis miercuri să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu

ACTUALIZARE, ORA 14.00: Instanţa a admis parţial schimbarea încadrării juridice a faptelor şi a eliminat aplicarea art. 309 Cod penal (Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave), în raport cu infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care Piedone a primit la instanţa de fond o condamnare de 8 ani şi 6 luni de închisoare.

Potrivit art. 309 din Codul penal, dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate.

„În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) – (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de abuz în serviciu)”, se arată în decizia instanţei.

De asemenea, instanţa a eliminat forma agravantă a infracţiunii de abuz în serviciu şi în cazul funcţionarelor de la Primăria Sectorului 4 inculpate în dosar, precum şi pentru cei doi pompieri Antonina Radu şi George Matei:

* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpaţii Radu Antonina şi Matei George Petrică din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen. şi uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. şi art. 309 C.pen., în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. (eliminarea art.309 C.pen);

* În baza art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică pentru inculpata Ganea Luminiţa Larisa, din infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) în infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu).

Pe de altă parte, judecătorii au respins restul cererilor şi sesizărilor din oficiu cu privire la schimbările de încadrări juridice ale faptelor inculpaţilor. Astfel, nu a fost schimbată încadrarea juridică din abuz în serviciu în neglijenţă în serviciu.

De menţionat că supravieţuitori ai incendiului din Colectiv şi rude ale victimelor au reclamat, într-o scrisoare deschisă, decizia instanţei de a discuta schimbarea încadrării juridice a faptelor inculpaţilor, susţinând că aceasta ar duce la pedepse „mici şi nesemnificative, disproporţionate faţă de gravitatea faptelor comise şi a consecinţelor lor, lucru care ar arunca o umbră adâncă asupra întregului proces de justiţie din România”.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 17 noiembrie.

Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul ”Colectiv”.

Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor.

Cazul a ajuns şi în atenţia CSM, iar Secţia pentru judecători a Consiliului a solicitat revocarea din funcţie a procurorului de şedinţă, Melinda Diaconescu, însă şeful DNA, Crin Bologa, a refuzat.

Cei doi judecători ai completului, Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat.

Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din primărie, patronii clubului, doi pompieri, pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii.

Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Totodată, cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Daniela Niţă – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sectorului 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane de lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.

Decizia Tribunalului Bucureşti a fost atacată cu apel de persoanele condamnate, dar şi de către procurori.

–––––––––––––––––

Diferența e importantă, pentru că la încadrarea neglijentă în serviciu Codul Penal prevede pedepse mult mai mici, de maximum 3 ani închisoare.

În procesul care a urmat tragediei din 2015 de la clubul Colectiv, când 65 de oameni și-au pierdut viața, au fost condamnate pe fond alte 12 persoane, inclusiv patroana firmei de artificii, care între timp a murit.

Curtea de Apel București se pronunță, miercuri, cu privire la schimbarea de încadrare juridică a inculpaților din Dosarul Colectiv, fapt de natură a-i scăpa pe unii dintre aceștia de o parte dintre acuzații.

De exemplu, edilul Cristian Popescu Piedone ar putea scăpa de o serie de capete de acuzare pentru abuz în serviciu (care ar putea să fie transformate în neglijență în serviciu), însă nu și de cele de ucidere din culpă în formă agravantă și vătămare corporală din culpă în formă agravată.

Schimbarea de încadrare juridică pentru faptele inculpaților din Dosarul Colectiv va avea consecințe directe asupra pedepselor aplicate, în cazul în care și instanța de apel îi va găsi vinovați.

În Dosarul Colectiv, decizia definitivă va fi pronunțată de Curtea de Apel București. Mai exact, decizia o va da un complet format din judecătoarele Adina Pretoria Dumitrache (președinte de complet) și Carmen Găină și judecătorul Andrei Iugan.