Dispar obiectele tradiţionale. Coșurile din răchită din Vrancea nu mai au căutare

Coșurile și mobilierul de răchită, făcute în comuna Suraia, erau cândva motor al economiei din județul Vrancea. În urmă cu 30 de ani, acolo erau numeroase ateliere specializate în împletituri din răchită. Astăzi, mai există unul singur, dar și acesta ar putea fi închis până la sfarșitul anului. Motivul: împletiturile de răchită nu mai sunt căutate de clienți. Aceștia le preferă pe cele din ratan, mai ieftine, mai aspectuoase și mai rezistente.

Din 1995, coșurile și mobilierul de răchită au avut căutare mai mult la export. Piața românească de profil a mers bine până spre începutul anilor ‘90, după care vânzările au scăzut simţitor.

Acum, singurele comenzi externe mai vin din Franța și Elveția. Un coș românesc este vândut cu 6 euro. Dar și acestea sunt rare și puține.

Și în stațiunea Horezu din Vâlcea, cunoscută pentru olărit și pentru ceramica sa smălțuită, inclusă în patrimoniul UNESCO, chiciurile aproape că au invadat magazinele și tarabele din localitate.

Turiștii care ajung acolo pot cumpăra obiecte făcute în China sau Bulgaria, în locul celor făcute de olarii autohtoni. Puțini știu să facă diferența între calitate și chici.

Totuși, pentru a veni în sprijinul turiștilor, meșterul olar a notat pe fiecare raft locul de proveniență al produselor din ceramică.

Meșteșugarii sunt nevoiți să țină pasul cu vremurile și fac eforturi să reinterpreteze modelele tradiționale românești.